Noua documentație tehnico-economică prevede o rețea de doar 25,37 kilometri de piste, comparativ cu cei 102,39 kilometri aprobați anterior. Practic, proiectul inițial este redus la mai puțin de un sfert din dimensiunea sa.
Chiar și în această formă restrânsă, proiectul rămâne unul complex. Autoritățile vorbesc despre o „rețea metropolitană integrată de piste pentru biciclete și trasee pietonale”, care ar include facilități moderne precum parcări pentru biciclete, stații de întreținere, puncte de hidratare, mobilier urban și iluminat LED.
De asemenea, sunt prevăzute marcaje fotoluminescente și sisteme de drenaj pentru apele pluviale, elemente menite să crească siguranța și durabilitatea infrastructurii.
Valoarea totală estimată a investiției ajunge la 68 de milioane de lei, cu TVA inclus, dintre care aproximativ 40 de milioane de lei sunt alocați lucrărilor de construcții-montaj. Proiectul ar urma să fie implementat în termen de 24 de luni și este propus pentru finanțare prin Programul Regional București-Ilfov 2021–2027, în cadrul priorității dedicate mobilității urbane.
Noua variantă include 17 străzi și trasee din Sectorul 3
Printre acestea se regăsesc strada Drumețului, strada Liviu Rebreanu, strada Victor Brauner, dar și zone importante precum Piața Alba Iulia – Bulevardul Unirii. Cel mai lung segment de pistă ar urma să fie amenajat pe strada Drumul Lunca Cetății, unde traseul depășește 4,2 kilometri.
Diferențele față de proiectul anterior sunt însă evidente nu doar în lungime, ci și în valoare. Planul aprobat în octombrie 2025 avea un buget de peste 202 milioane de lei, de aproape trei ori mai mare decât cel actual.
Administrația locală justifică reducerea prin modificări apărute la nivelul traseelor și delimitării acestora, în baza unor certificate de urbanism emise în 2025 și 2026. Aceste schimbări au impus refacerea documentației și, implicit, regândirea întregului proiect.
Autoritățile propun și abrogarea hotărârii din 2025
În acest context, pentru a putea aproba noua variantă, autoritățile propun și abrogarea hotărârii din 2025, care stabilea rețeaua inițială de peste 100 de kilometri.
Decizia ridică semne de întrebare legate de ritmul în care Bucureștiul își dezvoltă infrastructura pentru mobilitate alternativă. Deși proiectul actual păstrează obiectivul de a reduce traficul auto și poluarea, dimensiunea redusă ar putea limita impactul pe termen lung.
Rămâne de văzut dacă noua formă va fi aprobată și, mai ales, dacă va reprezenta un pas real înainte sau doar o variantă diminuată a unui plan mult mai ambițios.
MAI MULT MEDIAFAX
