Subiectul a apărut în contextul discuțiilor despre noua lege a salarizării din sectorul bugetar, care prevede un efort suplimentar de circa un miliard de lei.
„Ne place, nu ne place, demnitarii fac parte din piramidă”
Interpelat la Digi FM cu privire la logica unui sistem care îngheață pensiile și crește taxele, dar majorează salariile demnitarilor, Bolojan a răspuns că ierarhia funcțiilor publice nu poate fi evitată.
„Ne place, că nu ne place, atâția câți sunt. Poate prea mulți”, a spus el. A adăugat că reducerea numărului de parlamentari nu ar afecta democrația. Salarizarea demnitarilor pe o anumită scară este, în opinia sa, inevitabilă.
Mandat pentru Pîslaru: negocieri cu Bruxelles-ul
Solicitat să explice cum se conciliază creșterile pentru demnitari cu austeritatea generală, premierul a dezvăluit că l-a mandatat pe ministrul Pîslaru să negocieze cu Comisia Europeană o creștere eșalonată. Ținta: demnitarii să ajungă la nivelul salarial corespunzător abia după ce toate celelalte categorii de bugetari își ating salariile prevăzute. „Nu ei sunt principala noastră preocupare”, a subliniat Bolojan.
Constrângerea reală: anvelopa bugetară și cei 770 de milioane de euro
Întrebat despre miza negocierilor, Bolojan a explicat că orice creștere salarială trebuie să rămână în limitele anvelopei agreate. Depășirea ei ar bloca accesul României la 770 de milioane de euro din fonduri europene. Problema de fond, a spus el, nu este cine câștigă mai mult. Este cum se elimină inechitățile acumulate în timp, în limitele acceptate de Comisie.
„Nu voi folosi populisme nici la radio, nici în Parlament”
Referitor la percepția publică negativă față de majorările pentru demnitari, Bolojan a recunoscut că semnalul transmis cetățenilor este prost. A respins însă abordarea populistă. Înghețarea salariilor demnitarilor nu poate continua la nesfârșit, a argumentat el. Soluția corectă este ca majorările să fie aplicate ultimele, după ce restul bugetarilor ajung la nivelul prevăzut de lege.
Bolojan a mai atras atenția asupra unei probleme structurale mai largi. România și Italia sunt pe ultimele locuri în Europa la numărul de cetățeni activi în economie. Fără creșterea productivității, nu există spațiu real pentru majorări salariale, nici în public, nici în privat.
MAI MULT MEDIAFAX
