Politicile climatice ale României par a fi fără busolă, iar țara noastră „rămâne un actor periferic în dezbaterile climatice europene”, în lipsa unui cadru care să îi fundamenteze pozițiile pe dovezi științifice și analize de impact. Acest gol, în absența unui consens legislativ pentru înființarea unui consiliu consultativ, ar putea fi parțial acoperit de o inițiativă privată independentă, notează Ana Maria Niculicea, cercetătoare în cadrul Energy Policy Group (EPG), think tank independent specializat în cercetarea și analiza politicilor de energie și climă.
- Criza recentă din Strâmtoarea Ormuz a reamintit cât de expuse rămân economiile europene la șocurile pieței globale de combustibili fosili.
- Au fost efecte directe asupra prețurilor la pompă, costurilor industriale și asupra inflației.
- Toate acestea sunt vulnerabilități resimțite acut și în România.
Astfel de episoade arată că politicile climatice nu mai pot fi privite doar prin prisma reducerii emisiilor. Trebuie privite și ca pârghii fundamentale pentru reducerea dependențelor strategice și creșterea rezilienței economice.
Decarbonizarea, electrificarea și eficiența energetică devin, în acest context, piloni ai securității economice pe termen lung, nu doar răspunsuri la imperativul climatic.
Efectele schimbărilor climatice se răsfrâng din ce în ce mai pronunțat asupra economiei
În același timp, efectele schimbărilor climatice se răsfrâng din ce în ce mai pronunțat asupra economiei, punând presiune pe viața de zi cu zi a cetățenilor, mai scrie Ana Maria Niculicea pentru Infoclima.
Uniunea Europeană, lider în ceea ce privește atenuarea și adaptarea la schimbările climatice, a făcut pași importanți în ultimii ani pentru a eficientiza răspunsul la efectele schimbărilor climatice.
UE s-a asigurat, totodată, că menține și sporește competitivitatea economiei.
România lipsește din aceste dezbateri la nivel european
România lipsește din aceste dezbateri la nivel european din mai multe motive.
Unul dintre ele este lipsa unui cadru de guvernanță bine pus la punct, care să poată asigura formarea de puncte de vedere fundamentate în cele mai noi dovezi științifice.
Astfel, în momente cheie României îi lipsește o poziție ancorată în analize de impact.
- Negocierile pentru cadrul anual financiar multianual
- Legea privind acceleratorul de decarbonizare industrială
- Revizuirea directivei privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de gaze cu efect de seră
Capacitatea instituțională redusă restrânge modul în care România formulează și implementează politici climatice. Se bazează, de cele mai multe ori, transpunere a legislației europene.
Un organism consultativ independent ar consolida atât calitatea deciziilor, cât și credibilitatea României la nivel european
Un organism consultativ independent privind schimbările climatice poate avea un rol de ghidare al modului în care politicile sunt realizate și poate adresa unele lacune de guvernanță.
- Organismele științifice consultative independente sunt organizații consultative compuse din diverși experți independențI.
- Au rolul de a consilia guvernele în materie de politică climatică și de a monitoriza progresele înregistrate în vederea atingerii obiectivelor climatice.
- Rolul lor principal include oferirea de consiliere în vederea îmbunătățirii politicilor publice cât și implicarea diferitelor părți interesate și stimularea dezbaterii privind schimbările climatice în sfera publică.
În UE, 13 state membre au înființat astfel de consilii științifice prin intermediul adoptării unei legi-cadru a climei.
Consiliile au o componență variată și cuprind experți renumiți în domeniul adaptării la schimbările climatice și al atenuării acestora, cu experiență profesională dovedită din mediul academic, institute de cercetare, sectorul privat, societatea civilă și organizații neguvernamentale.
Dincolo de blocajele legislative, o inițiativă privată pentru crearea unui consiliu consultativ pentru climă ar putea aduce numeroase beneficii
În România s-a încercat adoptarea unui astfel de consiliu prin intermediul proiectului de Lege privind înființarea Consiliului Științific Consultativ pentru Climă (PL-x nr. 616/2024).
- Din păcate, demersul a primit mai multe avize negative și nu s-a concretizat într-un act legislativ.
- La aproape doi ani de la această tentativă, această lacună încă nu a fost acoperită.
România riscă să devină și mai mult un observator pasiv la nivel european și să nu își gestioneze corespunzător răspunsul la efectele schimbărilor climatice.
În lipsa concretizării propunerii legislative, o inițiativă independentă privată, care să reprezinte un pol de expertiză, ar putea aduce beneficii importante decidenților.
Un consiliu consultativ neafiliat instituțional
Un consiliu consultativ neafiliat instituțional, chiar dacă cu mai puțină influență la nivelul guvernului și resurse mai limitate decât cele instituite prin lege, ar putea furniza expertiză științifică. Ar putea realiza analize în mai multe domenii conexe cu schimbările climatice.
Într-un moment în care șocurile geopolitice necesită gândire strategică și politici țintite pentru a reduce dependența de combustibili fosili și sporirea securității energetice, vocile experților devin din ce în ce mai importante pentru a înțelege și naviga crizele.
Mai mult, colaborarea dintre mediul academic, experți din mediul privat și societatea civilă, nu doar că ar fundamenta mai bine din punct de vedere analitic politicile publice, dar le-ar și spori legitimitatea, astfel contribuind la un mai bun nivel de acceptare socială.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
- „Orașele burete”, o soluție urbană la schimbările climatice din România? „Valorifică gestionarea apei bazată pe natură, sporind reziliența ECOLOGICĂ”
- Strategia Europeană pentru Reziliența Apei. 2022, 2023 și 2024, cei mai SECETOȘI ani din istoria recentă a României
- Climatul urban și PROVOCĂRILE actuale pentru România. „Insulele de Căldură Urbană amplifică diferențele termice dintre orașe și zonele învecinate”
