La trei săptămâni de la căderea guvernului român pro-european al premierului Ilie Bolojan, social-democrații (PSD) din opoziție, împreună cu partidele de extremă dreaptă și eurosceptice AUR și S.O.S. România, au oprit reformele. La cererea și cu voturile acestor partide, parlamentul a decis că statul nu își poate vinde acțiunile la companii mari profitabile, scrie publicația germană Handelsblatt.
Social-democrații și extrema dreapta împiedică reforma în România
Sursa menționată continuă prin a evidenția faptul că „noua reglementare este inițial valabilă doar până la 31 decembrie 2027 și poate fi încă anulată de Curtea Constituțională. Se fac excepții pentru companiile care înregistrează pierderi sau care sunt deja insolvente, precum și pentru cele cu acțiuni mai puțin valoroase.”
Publicația germană amintește că „Bolojan, președintele Partidului Național Liberal (PNL) de centru-dreapta, plănuise să ofere spre vânzare la bursă pachete de acțiuni deținute de stat – dar majoritatea acțiunilor companiilor afectate urmau să rămână la stat.
Pe lângă strângerea de capital, obiectivul a fost asigurarea unei transparențe sporite și a unui management fără corupție în aceste companii, așa cum a explicat Bolojan. Majoritatea acestor companii erau conduse, se pare, de personal cu legături strânse cu Partidul Social Democrat (PSD), dintre care unii erau suspectați de corupție.”
Planul lui Ilie Bolojan l-a îndepartat din funcție
Nemții amintesc că planul de privatizare partială a fost motivul pentru care „PSD, Alternativa pentru Europa (AUR) și alte trei facțiuni de extremă dreapta au înlăturat guvernul lui Bolojan la începutul lunii mai, printr-un vot de neîncredere în parlament.” Totuși, asta nu înainte ca PSD să părăsească coaliția de guvernare alături de PNL.
„Bolojan și mulți dintre aliații săi politici au explicat că PSD s-a aliat cu extrema dreaptă, deoarece își vedea interesele personale în întreprinderile de stat amenințate.”
România riscă să se confrunte cu alegerile anticipate
Handelsblatt mai notează faptul că Bolojan „este în prezent prim-ministru interimar, cu puteri limitate. I se permite să facă acest lucru timp de până la 45 de zile după demiterea sa din funcție în parlament. Cel târziu, parlamentul trebuie să aleagă apoi un nou prim-ministru – doar președintele Nicușor Dan are voie să nominalizeze candidați. Acest lucru nu s-a întâmplat încă”. În cazul în care încercările de a forma un nou guvern eșuează, România se va confrunta cu alegerile anticipate.
Totuși, lucrurile sunt incerte și pentru germani. Publicația scrie că „PSD și AUR, care până acum au refuzat să formeze un guvern de coaliție, au demonstrat acum pentru a doua oară că sunt dispuse să coopereze. PNL nu vrea să guverneze din nou cu PSD și exclude, de asemenea, o coaliție cu AUR. Matematic, o majoritate pro-europeană în parlamentul României fără AUR este posibilă doar dacă PSD și PNL cooperează între ele.”
