Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat joi că este asaltat cu critici pentru proiectul legii salarizării unitare, pe care spune că nu el l-a elaborat, ci l-a preluat în forma existentă.
Aceste fapte, spune ministrul, au generat tensiuni și proteste în mai multe domenii din sectorul public.
Întrebat de ce nu au fost consultate sindicatele înainte de publicarea proiectului, ministrul a spus că documentul a fost preluat din mandatul anterior și a fost pus în dezbatere în forma existentă, urmând să fie corectat ulterior.
„Sunt într-adevăr pe post de țap ispășitor pentru toate lucrurile care n-au fost făcute fie la timp, fie au fost făcute fără să existe niște consultări robuste cu toate familiile ocupaționale”, a spus Dragoș Pîslaru.
Proteste în mai multe sectoare după publicarea proiectului
Proiectul de lege al salarizării unitare, prezentat luni de Ministerul Muncii, a declanșat reacții puternice în sistemul public.
Asistenții medicali au protestat, au existat mișcări de nemulțumire la ANAF și Trezorerie, profesorii au amenințat cu boicotarea examenelor naționale, angajații din vămi au anunțat greve, în timp ce grefierii au spus că ar putea bloca activitatea în instanțe și parchete.
În paralel, Ministerul Muncii a început discuții cu sindicatele și reprezentanții diferitelor categorii profesionale pentru a ajusta forma proiectului. După întâlniri cu reprezentanți din educație și Apărare, ministrul a admis că există probleme în document.
El a precizat că proiectul nu este final și că au fost identificate „mai multe lacune”.
„Este foarte simplu. Eu legea am preluat-o ca atare. Deci am avut trei săptămâni la dispoziție cu o lege pregătită în trecut și trebuie să îi întrebați pe cei care au pregătit-o de ce are lacunele respective. E un lucru foarte simplu”, a explicat ministrul.
„Ofer o șansă acestei legi”
Dragoș Pîslaru a declarat că rolul său este să corecteze proiectul și să îl aducă într-o formă funcțională, în limita bugetului.
„În acest moment pe mine nu mă mai interesează atât de mult trecutul. Sunt într-adevăr pe post de țap ispășitor pentru toate lucrurile care n-au fost făcute fie la timp, fie au fost făcute fără să existe niște consultări robuste cu toate familiile ocupaționale. Asta fac eu acum. Ofer o șansă acestei legi, acestei reforme, ca să poată deveni o reformă bună și în care să putem atinge cât mai multe dintre lucrurile care sunt importante pentru sectorul public fără să afectăm restul societății, adică să ne încadrăm în bugetul pe care îl avem”, a spus acesta.
Ministrul a mai precizat că în educație este prevăzută cea mai mare alocare din fondul de salarii, de 1,75 miliarde de lei, și că modificările vor fi făcute în urma dialogului cu sindicatele.
„Discuțiile sunt în direcția bună. Nu e un proiect de lege care să fi fost perfect, am constatat mai multe lacune, sper cu Ministerul Educației și sindicatele să le putem corecta. Sunt lucruri care țin de elemente specifice și lucruri care țin de grilă, reașezarea grilei, de echivalența între gradația de merit și prima de performanță, de sporurile rămase, cum se aplică și în ce fel putem să le luăm în calcul. Cred că a fost o direcție bună, nimic nu e agreat până când totul este agreat, așa este un principiu de negociere. Nimeni nu e bucuros pe nicio parte, dar acesta e un semn bun”, a adăugat Pîslaru.
Critici și calendarul reformei
Proiectul de lege, aflat în transparență decizională, prevede intrarea în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sectorul bugetar ar urma să fie de 1 la 8, iar valoarea de referință pentru 2027 este stabilită la 4.100 de lei.
Actul normativ trebuie adoptat până la finalul sesiunii parlamentare pentru a respecta termenul din Planul Național de Redresare și Reziliență, care prevede 1 iulie 2026.
Economiștii critică însă forma actuală, susținând că aceasta ar favoriza în continuare categoriile deja avantajate din sistemul public.
În prezent, grila de salarizare prezentată include următoarele valori brute: președintele României – 32.800 lei, prim-ministrul – 30.750 lei, ministru – 26.650 lei, parlamentar – 24.600 lei, șeful Armatei – 20.500 lei, soldat – 4.674 lei și sergent – 5.860 lei.
De asemenea, liderii fostei coaliții de guvernare, Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor, s-au angajat ca în noua lege cheltuielile totale cu salariile din sectorul public să nu depășească nivelul din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei.
MAI MULT MEDIAFAX
