Potrivit unei analize economice, nivelul cursului de schimb și volatilitatea acestuia sunt două concepte distincte, care nu trebuie confundate în evaluarea echilibrelor macroeconomice, scrie ZF.
Autorul, Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR, subliniază că sensibilitatea românilor față de eventuale deprecieri ale leului își are originea în episoadele de depreciere semnificativă din perioada crizei financiare din 2008-2009. Cu toate acestea, leul a avut în ultimii ani o volatilitate mai redusă comparativ cu alte monede din regiune.
Analiza evidențiază că evaluarea unei monede nu poate fi realizată exclusiv prin raportare la cursul nominal de schimb euro-leu. Economiștii utilizează indicatori mai complecși, precum cursul real efectiv de schimb (REER), care măsoară competitivitatea externă a economiei, și modele de echilibru precum BEER și FEER, folosite pentru estimarea valorii fundamentale a unei monede.
Potrivit studiului, intervențiile băncii centrale pe piața valutară nu reprezintă automat o dovadă că moneda națională este supraevaluată sau subevaluată. Cercetări realizate sub egida Fondului Monetar Internațional arată că astfel de intervenții pot contribui la reducerea volatilității și la limitarea efectelor negative generate de șocuri externe asupra economiei și consumului.
Autorul atrage atenția că volatilitatea redusă a cursului de schimb nu oferă, în sine, informații despre nivelul de echilibru al monedei. Factori precum structura datoriei publice, rezervele valutare, poziția externă a economiei sau procesul de convergență economică influențează semnificativ dinamica cursului.
Concluzia analizei este că adecvarea politicilor privind cursul de schimb trebuie evaluată exclusiv pe baza unor metode științifice robuste, care să țină cont atât de nivelul cursului, cât și de efectele volatilității asupra economiei reale și a sistemului financiar.
MAI MULT MEDIAFAX
