O dietă populară pentru slăbit, dieta ketogenică (keto), ar putea avea un beneficiu suplimentar important: protecția împotriva unor boli cerebrale precum Alzheimer, Parkinson sau boala Huntington, arată un studiu recent realizat de cercetători de la Universitatea din Coimbra, Portugalia și citat de Science Alert.
Echipa de cercetători a analizat zeci de studii anterioare care au investigat legătura dintre dieta keto și bolile neurodegenerative, dar și efectele generale ale unui regim alimentar bogat în grăsimi și proteine și sărac în carbohidrați asupra metabolismului.
Potrivit concluziilor, problemele legate de procesarea glucozei – principalul „combustibil” al organismului – joacă un rol important în apariția mai multor afecțiuni ale creierului. Astfel, cercetătorii sugerează că dieta ketogenică ar putea influența pozitiv aceste mecanisme metabolice.
„Dieta ketogenică a apărut ca o strategie orientată metabolic, cu potențială relevanță preventivă și terapeutică în bolile neurodegenerative”, au scris autorii lucrării, potrivit sciencealert.
Aceștia subliniază însă că, deși rezultatele din studiile preclinice sunt promițătoare, există încă multe necunoscute legate de aplicarea pe termen lung în practică medicală.
„Deși studiile preclinice au demonstrat rezultate încurajatoare, rămân lacune semnificative în înțelegerea efectelor pe termen lung, a siguranței și a caracterului practic al dietei ketogenice în contexte clinice”, susțin autorii studiului.
Ce este dieta keto și ce riscuri pot exista
Dieta keto presupune reducerea drastică a carbohidraților și creșterea aportului de grăsimi și proteine, ceea ce determină organismul să intre într-o stare metabolică numită cetoză. În această stare, corpul arde grăsimile pentru energie, producând cetone care devin sursă alternativă de combustibil pentru creier.
Această schimbare metabolică poate duce și la pierdere în greutate, motiv pentru care dieta este folosită frecvent în acest scop, dar și ca tratament medical în anumite cazuri, cum este epilepsia.
Cercetătorii mai arată că există mai multe mecanisme posibile prin care dieta keto ar putea avea efecte neuroprotectoare. Unul dintre acestea este faptul că neuronii pot utiliza cetonele ca sursă alternativă de energie atunci când metabolismul glucozei este afectat, fenomen observat în unele studii asupra bolii Alzheimer. Acest proces ar putea contribui la stabilizarea funcției neuronale.
Cercetătorii spun că este nevoie de mai multe studii
Deși rezultatele sunt promițătoare, autorii subliniază că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma eficiența și siguranța dietei keto în prevenirea sau tratarea bolilor neurodegenerative.
Totodată, dieta keto este una dintre cele mai greu de respectat, astfel că aderarea pacienților la acest regim ar putea fi o problemă. În plus, este asociată cu o serie de efecte secundare neplăcute: la unele persoane a fost legată de constipație, insomnie și colesterol crescut.
Studii anterioare au sugerat că dieta keto ar putea avea efecte negative pe termen lung și ar putea crește riscul de diabet de tip 2 și boli cardiovasculare. Prin urmare, aceste dezavantaje trebuie cântărite atent în raport cu potențialele beneficii ale dietei.
MAI MULT MEDIAFAX
