Ministrul Apărării, Radu Miruță, a anunțat, într-o postare pe Facebook, că a mers marți în Belgia, la cartierul general militar al NATO, care conduce și coordonează operațiile militare ale Alianței (SHAPE), pentru a solicita aliaților NATO dislocarea temporară pe teritoriul României a unor sisteme care să poată contracara dronele rusești.
Sprijinul ar trebui să acopere perioada până când încep să fie livrate noi sisteme cu capabilități antidronă cumpărate de România prin programul SAFE.
„În fața reprezentanților militari ai celor 32 de state membre, am prezentat realitatea cu care se confruntă România: drone rusești care intră ilegal în spațiul aerian NATO și riscurile pe care acestea le generează pentru cetățenii noștri. Am discutat inclusiv despre ultimul incident de la Galați și despre cum au ajuns românii să simtă mirosul de explozibil adus de dronele rusești. Și am justificat de ce consider că este legitim că am solicitat sprijin”, a scris ministrul Apărării, pe Facebook.
Ministrul spune că România a comandat prin SAFE „capabilități moderne de apărare antiaeriană și antidronă, în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro”, însă primele livrări vor începe peste aproximativ un an și jumătate.
„Până atunci, este legitim să solicităm sprijin aliat temporar pentru consolidarea apărării pe Flancul Estic. Încă din luna februarie suntem într-un dialog permanent cu aliații noștri pentru identificarea celor mai bune soluții. Am solicitat de atunci acest sprijin aliat. Acum am venit cu dovada contractelor semnate, demonstrând că România se ține de cuvânt și contribuie semnificativ la apărarea NATO. În paralel, am luat constant măsuri pentru a utiliza cât mai eficient capabilitățile existente și pentru a reduce riscurile”, a afirmat ministrul Apărării.
După prezentarea situației din România și solicitarea țării noastre pentru sprijin, reprezentanții militari ai țărilor membre NATO vor trebui „să propună decidenților politici aprobarea de transfer temporar, până când României îi vor fi livrate capabilitățile antidronă abia comandate, tehnica cerută de Ministerul Apărării în luna februarie și aprobată la nivel tehnic de NATO”, adaugă ministrul Apărării.
După incidentul dronei Geran-2 care s-a prăbușit peste un bloc de locuințe din Galați și a rănit două persoane, reprezentanții MApN au declarat că au existat dificultăți în a urmări drona pe radar.
De asemenea, MApN a transmis că celelalte sisteme de combatere a dronelor, precum tunurile antiaeriene autopropulsate Gepard sau sistemul anti-dronă MEROPS, erau dislocate în alte arii din zona Deltei și nu au putut interveni punctual în cazul dronei căzute în Galați.
MAI MULT GANDUL.RO
