Sindicaliștii avertizează că, în forma actuală, proiectul nu reprezintă o reformă reală, ci riscă să accentueze dezechilibrele salariale existente și să genereze noi inechități structurale.
BNS: Noua Lege a salarizării nu rezolvă problemele sistemului public
Într-un comunicat de presă transmis miercuri, Blocul Național Sindical critică dur proiectul aflat în dezbatere publică și susține că reforma salarizării a fost construită fără o analiză obiectivă a posturilor și fără date complete privind salariile și beneficiile acordate în sectorul public.
„În forma actuală, proiectul nu reprezintă o reformă, ci o reproducere a dezechilibrelor existente, cu riscul de a le accentua și de a genera noi inechități structurale în întregul sector public”, transmite BNS.
Potrivit confederației sindicale, noua lege nu răspunde obiectivelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), respectiv crearea unui sistem de salarizare transparent, echitabil și bazat pe criterii obiective.
Banca Mondială, invocată de sindicate: Sistemul actual este „opac și inechitabil”
Unul dintre principalele argumente invocate de BNS este chiar raportul elaborat de Banca Mondială, consultantul Guvernului pentru reforma salarizării.
Sindicaliștii arată că instituția internațională a constatat lipsa unei metodologii analitice de evaluare a posturilor și existența unor discrepanțe majore în ierarhizarea funcțiilor publice.
„Sistemul actual de ierarhizare a posturilor este opac și inechitabil”, se arată în raportul citat de BNS.
„Decizia de a continua fără să existe o evaluare analitică reală reduce semnificativ calitatea reformei și golește de conținut exercițiul de consultanță realizat cu sprijin internațional”, susțin reprezentanții BNS.
Lipsa datelor salariale complete, una dintre marile probleme
Blocul Național Sindical avertizează că statul român nu dispune în prezent de o imagine completă și actualizată privind structura salariilor din sistemul public.
„Un sistem de salarizare corect și transparent nu poate fi construit fără date complete și actualizate privind încadrarea personalului, salariile efectiv plătite, beneficiile salariale și extra-salariale”, precizează BNS.
Sindicatele acuză lipsa unui dialog social autentic
O altă critică majoră vizează procesul de elaborare a proiectului legislativ.
BNS susține că dezbaterile cu partenerii sociali au fost sporadice și insuficiente, iar sindicatele nu au fost implicate real în construcția noii grile de salarizare.
„Procesul de consultare a fost unul fragmentat și insuficient transparent, cu consultări ad-hoc și fără o implicare reală a partenerilor sociali”, afirmă sindicaliștii.
BNS avertizează asupra blocării promovărilor și evoluției în carieră
Confederația sindicală atrage atenția și asupra modului în care sunt construite grilele salariale.
Potrivit BNS, diferențele foarte mici între gradele profesionale și lipsa unor stimulente financiare consistente pentru promovare pot afecta grav motivația angajaților din sectorul public.
Îngrijorări privind mecanismul diferenței salariale tranzitorii
BNS critică și introducerea așa-numitei „diferențe salariale tranzitorii”, menită să compenseze eventualele reduceri salariale rezultate din aplicarea noii legi.
Sindicaliștii susțin că mecanismul este insuficient clar și poate crea situații în care angajații care promovează să piardă anumite drepturi salariale.
Ce solicită Blocul Național Sindical
-
Emiterea unor dispoziții ferme care să oblige instituțiile publice centrale și locale să comunice în mod transparent Ministerului Muncii pozițiile de încadrare pentru întregul personal bugetar, precum și salariile în plată, cât și întreaga structură acestora (sporuri, bonusuri, stimulente, indemnizații, etc.)
-
Crearea unor grupuri de lucru formate din reprezentanții Ministerului Muncii, ai Ministerului Finanțelor Publice, dar și ai instituțiilor publice și ai partenerilor sociali care să asigure evaluarea situației actuale, precum și evaluarea posibilităților de reformă în vederea reproiectării noului sistem de salarizare.
-
Reluarea demersurilor pentru stabilirea ierarhiei pozițiilor în sectorul public, plecând de la metode analitice, conform indicațiilor furnizate de Banca Mondială.
