Reacția dintre oțet și bicarbonat de sodiu este o simplă reacție acid-bază, pe care mulți o învață în liceu, explică Bill Wuest, profesor de chimie la Universitatea Emory.
Bulele vizibile sunt dioxid de carbon, același gaz pe care îl expirăm.
Jamie Mitri, inginer chimist, detaliază: oțetul are un pH sub 7, deci este acid, iar bicarbonatul are un pH peste 7, deci este bază. Când se combină, se anulează reciproc, notează Real Simple.
De ce combinația dezamăgește la curățenie
Rezultatul reacției este apă sărată și dioxid de carbon. Acțiunea mecanică a bulelor există, dar este minimă, insuficientă pentru a îndepărta murdăria încăpățânată de pe tigăi sau chiuvete.
Dioxidul de carbon este uneori folosit de firmele profesionale de curățenie, dar în concentrații mult mai mari decât cele obținute din amestecul casnic, precizează Wuest.
În plus, combinația nu conține niciun conservant sau componentă antibacteriană, deci nu dezinfectează suprafețele.
Cum funcționează fiecare ingredient folosit separat
Separat, ambele ingrediente sunt eficiente.
Bicarbonatul de sodiu îndepărtează grăsimea, curăță petele din cuptor, absoarbe mirosurile și curăță gresia, sticla și smalțurile.
Specialiștii recomandă două linguri de bicarbonat dizolvate într-un litru de apă caldă pentru interiorul frigiderelor sau pentru instalațiile sanitare.
Oțetul este util ca acid slab pentru depunerile de calcar, decolorările de pe suprafețele metalice și petele de rugină.
Un prosop de hârtie înmuiat în oțet și lăsat pe un robinet cu calcar îl curăță eficient. Pentru pardoselile laminate, jumătate de cană de oțet alb dizolvată într-un galon de apă caldă este o soluție practică.
MAI MULT MEDIAFAX
