Șeful Consiliului Concurenței a detaliat luni în fața jurnaliștilor traseul și concluziile uneia dintre cele mai mari investigații din istoria sa, în urma căreia autoritatea a dat cea mai mare amendă, depeste trei ori mai mare decât recordul anterior, după ce constatat că băncile participante la stabilirea ROBOR și-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing.
De subliniat că inspectorii au pus în aplicare legislația în domeniul concurenței interzice orice înțelegeri între companii care împiedică, restrâng sau denaturează concurența pe piața românească și nu au cuantificat un potențial prejudiciu.
Amenzile au fost aplicate celor 10 bănci, care au început luni să anunțe că le vor contesta, astfel:
Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei;
BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei;
Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei;
Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei;
ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei;
Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei;
Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei;
CEC Bank SA: 332,98 milioane lei;
UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei;
Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei;
Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei.
ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare ce influențează calculul dobânzilor pentru creditele acordate persoanelor juridice (inclusiv entități ale statului, precum autorități publice locale), dar și calculul dobânzilor pentru persoanele fizice care au credite acordate anterior anului 2019 și nu au făcut cerere să treacă la IRCC.
„Regulile spun că băncile trebuie să coteze independent”
„Ce spun regulile? Și regulile noastre sunt bune, că regulile noastre au fost modernizate după eșecurile pe care le-au avut europenii și americanii, unde au aplicat sancțiuni. Regulile spun că băncile trebuie să coteze independent, chiar dacă nu dau banii, un anumit risc trebuie să aibe. Ce am constatat noi – repet, riscul există, dar deci cotațiile sunt ferme și timp de 15 minute chiar te poate obliga cineva să dai bani la dobânda pe care a anunțat-o – în schimb ele se uită una la la alta, pot să vadă ce cotează o bancă și ce cotează alta și atunci poate să aibă loc o aliniere a cotațiilor lor. Deci asta procesul ăsta de stabilire a indicelui. Plus că există comunicări între bănci, întrebări și metodologii pe care le-au pus împreună la punct. Deci sunt un ansamblu de comportamente care viciază modul de stabilire a indicelui”, a explicat președintele Consiliului Concurenței.
„Acum, cât de mari sunt modificările? Vorbim de fracțiuni de procent. Deci nu vorbim aici de procent, pentru că oricum ROBOR e stabilit prin instrumentele pe care le are Banca Națională stabilește un maxim și un minim, în esență, deci culoarul e larg de de câteva procente, de ce vorbim aici este de fluctuații mici în interiorul acestui culoar. Influența se duce asupra creditelor în lei și mai puțin a celor care folosesc IRCC-ul, pentru că IRCC-ul este bazat pe tranzacții reale, nu pe tranzacții potențiale, ci pe tranzacțiile reale, și atunci, zona asta care acuma e majoritară la populație nu este direct afectată. Dar rămân o serie de credite care sunt legate de ROBOR, deci creditele în lei, unele ale populației și unele ale companiilor”, a detaliat Bogdan Chirițoiu.
Potrivit instituției, perioada vizată de investigație, care a fost declanșată în 2022, începe din 2018.
Președintele Consiliului Concurenței a confirmat că documentele strânse – care au stat la baza raportului de aproape 700 de pagini – indică faptul că reprezentanții băncilor au făcut schimb de informații pentru a crește ROBOR-ul.
„Rezultatul acestui schimb de informații, da, este că viciază procesul și da, asta duce la creștere. Cu cât? Nu e un cartel, nu e ceva de genul ne-am întâlnit într-o sală și am stabilit că mâine o să fie 7,5, nu vorbim de așa. (…) Nu e un cartel. E un schimb de informații, stabiliri de metodologii, comunicări, e adevărat, între ei și trei, faptul că în momentul când tu cotezi ai jumătate de oră în care trebuie să spui la cât stabilești în ziua respectivă indicii din partea băncii tale. În timpul ăsta, ei puteau să vadă ce făceau ceilalți și puteau să se influențeze unii pe alții”, a detaliat Bogdan Chirițoiu.
Șeful Consiliului Concurenței a precizat – explicând și de ce a anunțat decizia duminică – că instituția nu obliga băncile să facă modificări asupra sistemului de stabilire a ROBOR începând de luni.
„Alt motiv pentru care am intervenit duminica este că voiam să fie clar că nu le cerem să modifice ceva de luni încoace. ROBOR-ul trebuie să funcționeze și atunci le acordăm o perioadă de 60 de zile din momentul când vor primi decizia, de când vor primi motivarea, ca să-și ajusteze comportamentul și ca să nu spună «Domnule, și de unde știm că nu greșim, din nou?», am spus că o să aprobăm aceste planuri de conformare”, a detaliat șeful autorității de concurență.
Cum s-au stabilit amenzile
În ceea ce privește amenzile, metodologie prin care au fost stabilite, ponderea lor și impactul asupra sistemului bancar, Bogdan Chirițoiu a confirmat că este cea mai mare amendă ca valoare, dar nu cea maximă procentual. A
Dat fiind că băncile nu au cifră de afaceri, sancțiunile au fost stabilite pe baza unei metodologii aparte, pornind de la venituri, ceea ce a fost evident mai complicat decât în cazul sancțiunilor obișnuite, ce vizează companii. Procentual, este vorba de ponderi cuprinse între 5 și 7% din venituri, a spus Bogdan Chirițoiu.
Întrebat de reporterul Mediafax despre momentul în care sunt așteptate să fie plătite cele aproximativ 710 milioane de euro – având în vedere că deciziile plenului Consiliului Concurenței sunt executorii, iar amenzile aplicate reprezintă venituri la bugetul de stat – șeful instituției a avansat un termen de 60 de zile.
Conform, legii Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pune în aplicare decizia de sancționare a autorității de concurență și execută amenzile, înainte de finalizarea procesului de contestare a acestor.
„Momentan am dat un verdict, asta înseamnă deliberarea. Acum, ca și la tribunal, vine motivarea. Lucrăm în momentul de față la motivare. Planul nostru este să o terminăm într-o lună de zile – legea ne dă maxim patru, dar din motivele noastre procedurale, vrem să o terminăm într-o lună de zile. Din momentul când li se comunică decizia motivată, din momentul respectiv au o lună de zile să facă plata și să atace în instanță”, a explicat Bogdan Chirițoiu.
Plata acestor sancțiuni nu ar trebui să aibă un impact asupra funcționări băncilor, a estimat șeful Consiliului Concurenței la întrebarea Mediafax.
„Sunt bani care pleacă din bănci, dar, dacă vă uitați, sistemul a fost foarte profitabil în ultimii ani. Deci, din punctul ăsta de vedere nu cred că e un impact care le-ar afecta funcționarea”, a declarat Bogdan Chirițoiu.
Decizia autorității de concurență poate fi atacată la Curtea de Apel în 30 de zile de la comunicarea motivării.
La întrebarea Mediafax în ceea ce privește traseul și șansele de câștig ale dosarului întocmit – de a fi confirmat de instanță, sau, dimpotrivă, de a fi considerat insuficient de bine susținut de dovezi și cei 710 milioane de euro să trebuiască să fie returnați băncilor – președintele Consiliului Concurenței a indicat rata de succes ridicată ca urmare a acțiunilor de contestare, care durează, în mod uzual cam cinci ani.
„Suntem în mâinile judecătorilor, desigur, va decide Înalta Curte până la final. Dar istoria ne spune, unu, că rata noastră de succes este bună, deci suntem peste 90% rata de succes la Înalta Curte. E un caz clar pe concurență, adică e un caz fără mari dubii, e un caz în care probele sunt evidente. E un caz care, constatând noi o încălcare a tratatului de funcționare a Uniunii Europene, a fost un caz care a fost discutat cu Comisia Europeană. (…) Dacă Comisia Europeană era împotriva cazului, evident că nu eram aici. Deci cazurile noastre nu ajung, nu ajung să fie la părți decât dacă au fost validate cu Comisia Europeană”, a conchis șeful autorității naționale de concurență.
Consumatorii ar putea cere despăgubiri
Consumatorii care se simt afectați, cei care cred că le-au crescut ratele la credite ca urmare a comportamentului băncilor descoperit de inspectorii de concurență pot să se adreseze instanței.
„Există legislație europeană, în sensul ăsta, da, există o directivă privind despăgubirile, dar pentru a trebuie o acțiune subsecventă. Deci după ce avem decizia noastră, în baza ei, se pot face cereri în procese civile. (…) Noi nu stabili prejudicii în acțiunile de concurență. Standardul din lege, deci ce trebuie noi să dovedim este că au avut loc schimburi de informații care afectează sau care ar putea să afecteze concurența, asta e ce ne cere legea”, a precizat șeful autorității naționale în domeniul concurenței.
„Gândiți-vă că vor fi, pot să fie foarte multe cazuri, care vor merge la instanțe diferite din toată țara și nu am nicio idee cum vor aborda completele respective cazurile. Nici nu avem în România experiență de așa ceva. Există procese de genul ăsta în Europa, la unele participă, s-au asociat firme din România să ceară despăgubiri, dar noi în România n-am avut niciodată despăgubiri bazate pe legea concurenței, nu am idee cum vor reacționa instanțele”, a detaliat Bogdan Chirițoiu.
Traseul investigației
„E singura noastră șansă să dăm vreodată amenzi mai mari decât la petrol”, spunea Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, la întrebările jurnaliștilor, în cadrul conferinței tradiționale de presă a instituției de la începutului anului de acum trei ani, în ianuarie 2023, după ce, a începutul lunii noiembrie a anului precedent, în contextul creșterii ratelor la credite pentru mulți români, instituția anunța că a finalizat inspecțiile inopinate efectuate la cele zece bănci participante la stabilirea ratelor de referință ROBID/ROBOR.
La acea dată, șeful autorității de concurență sublinia că a strâns un volum enorm de date de la cele zece bănci care participă la stabilirea ROBOR și estima că primele amenzi, dacă se va stabili că este cazul, vor fi aplicate cel mai devreme la sfârșitul anului respectiv.
„Am strâns un volum mare de date, am avut nouă echipe care au fost trimise, asta a însemnat 60 de oameni. Gândiți-vă că tot personalul nostru care se ocupă de investigații, pe toate sectoarele, este undeva la 80 de oameni, deci mai mult de jumătate din personalul nostru a fost implicat în strângerea asta de date. Acum procesează datele astea”, declara Bogdan Chirițoiu, în ianuarie 2023.
„Dacă ajungem să dăm amenzi la bănci, singura noastră șansă să dăm vreodată amenzi mai mari decât am dat la petrol – de 220 de milioane de euro, asta cu băncile este singura noastră șansă”, a comentat Bogdan Chirițoiu referitor la cuantumul probabil al amenzilor.
Este vorba de investigația care a dus la sancţionarea a şase companii petroliere cu amendă de aproape 900 milioane lei (peste 200 milioane euro) pentru încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale, anunțată de Consiliul Concurenței acum 14 ani, în ianuarie 2012, după ce, în anul 2009, Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate la sediile principalelor companii petroliere din România, iar în 2010, Consiliul Concurenţei a decis extinderea investigaţiei pentru a se analiza şi existenţa unei posibile încălcări a regulilor de concurenţă ale Uniunii Europene.
Conform datelor de atunci, inspecțiile Consiliului Concurenței s-au derulat în cadrul investigației privind posibile înțelegeri între cele 10 bănci pentru fixarea ratei dobânzii ROBOR, la un nivel cât mai ridicat, în cadrul procedurii de „fixing” (stabilirea ratelor de referință pentru ROBOR și ROBID).
Astfel, investigația a vizat activitatea băncilor pe piața monetară interbancară desfășurată în cadrul procedurii de fixing, precum și cea desfășurată în intervalul de 15 minute după efectuarea „fixingului”, respectiv atragerea și plasarea depozitelor interbancare de către băncile participante la stabilirea ratelor de referință ROBOR/ROBID la nivel național.
MAI MULT MEDIAFAX
