Banca Națională a României solicită Consilului Concurenței să clarifice decizia privind mecanismul de stabilire a ROBOR, „greu de înțeles inclusiv de către specialiști”, prin care 10 bănci au primit amenzi record de 3,73 miliarde de lei. Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, avertizează asupra posibilelor implicații „foarte serioase” asupra stabilității financiare.
Într-un punct de vedere semnat de purătorul de cuvânt Dan Suciu, BNR susține că o mai bună explicare a concluziilor investigației este importantă pentru evitarea confuziilor și a interpretărilor care pot afecta percepția publică asupra pieței financiare.
Dan Suciu. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO
„Decizia Consiliului Concurenței legată de activitatea bancară pe piața monetară, care vizează o procedură tehnică, greu de înțeles inclusiv de către specialiști, are nevoie de o serie de clarificări pentru a nu genera confuzii suplimentare, așteptări nerealiste sau acuze nefondate cu efecte asupra stabilității financiare”.
Investigația nu se referă în niciun aspect la Banca Națională a României
Banca Națională a României subliniază că investigaţia nu se referă în niciun aspect la Banca Naţională a României ca administrator al sistemului de tranzacţionare şi generator de norme şi regulamente de funcţionare. Cu toate acestea, insituția consideră că sunt necesare clarificări suplimentare deoarece în spațiul public au apărut o serie de afirmații neclare și întrebări legate de investigație.
„În primul rând, trebuie spus că investigația nu se referă în niciun aspect la Banca Națională a României ca administrator al sistemului de tranzacționare și generator de norme și regulamente de funcționare. Cel puțin așa precizează comunicatul Consiliului Concurenței: «decizia nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar». Dar, chiar dacă nu este vizată BNR, o serie de aspecte importante din perspectiva funcției BNR trebuie clarificate, mai ales că în informațiile publice care au precedat atât decizia cât și în comentariile ulterioare au apărut o serie de afirmații neclare și s-au ridicat întrebări legate de investigație”.
FOTO – Caracter ilustrativ
Instituția amintește că, pe parcursul investigației, guvernatorul Mugur Isărescu și alți membrii ai Consiliului de Administrație al BNR au oferit explicații cu privire la aspectele care au făcut obiectul discuțiilor cu inspectorii de concurență.
„Acesta a fost motivul pentru care Guvernatorul BNR și alți membri ai Consiliului de administrație au căutat să clarifice o parte din aceste chestiuni apărute în raportările intermediare din timpul investigației, ca urmare a colaborării cu inspectorii de concurență”.
BNR spune că ROBOR nu a crescut din cauza băncilor
Dan Suciu spune că Banca Națională respinge și ideea că majorarea ROBOR din perioada 2021-2023 ar fi fost cauzată de comportamentul băncilor. Potrivit instituției, creșterea indicelui a fost determinată de contextul economic internațional, marcat de inflația ridicată și de majorarea ratelor de dobândă la nivel global.
„De asemenea clarificări este nevoie în continuare pentru a nu lăsa ca neclarități să genereze atât controverse neîntemeiate, așteptări nerealiste sau, chiar mai grav, efecte asupra stabilității financiare și asupra politicilor de creditare, importante atât pentru persoanele fizice cât și din perspectiva economiei ca atare, prin acuze dincolo de realitatea situației. De exemplu, președintele Consiliului Concurenței, dl. Bogdan Chirițoiu, a precizat că decizia Consiliului (neconfirmată de instanțe) consideră că (eventuala) diferență luată în discuție în ceea ce privește cotația ROBOR este de fracțiuni de procent față de un nivel presupus corect.
Cu toate acestea, în diverse intervenții și comentarii din spațiul public, deja și în anumite inițiative legislative se vorbește de diferențe de procente, cu așa zisa motivație că ROBOR ar fi crescut prea mult, prea brusc de la 1,25% la 8,1% în doi ani. BNR a prezentat de-a lungul timpului, cât și recent, numeroase materiale care arată că, dincolo de faptul că ROBOR variază plus/minus un punct în jurul ratei de politică monetară, creșterea, e drept, spectaculoasă, din acei ani nu poate fi imputată băncilor, cât unei situații complexe generatoare de inflație globală care a impus la rândul ei creșteri de rate de dobândă pentru toate valutele sau monedele regionale”.
Trei aspecte pentru care BNR solicită explicații suplimentare
În documentul semnat de purtătorul de cuvânt, BNR enumeră trei întrebări pe care consideră că autoritatea de concurență ar trebui să le clarifice. Primul aspect vizează relația dintre normele și regulamentele care guvernează piața monetară și concluziile investigației. Banca centrală arată că, dacă regulamentele și procedurile aplicabile sunt considerate corecte și respectate de participanți, trebuie explicat care sunt prevederile din legislația concurenței care ar fi fost încălcate, modul în care acestea au fost încălcate și dacă există sau nu contradicții între normele pieței și legislația concurenței.
Al doilea aspect se referă la explicațiile cu privire la schimbul de informații dintre participanții la piață. BNR amintește declarația președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, potrivit căreia investigația nu a identificat existența unui „cartel clasic”, în care băncile s-ar fi întâlnit pentru a stabili nivelul ROBOR.
Al treilea aspect privește evaluarea diferențelor de „fracțiuni de procent” despre care a vorbit conducerea Consiliului Concurenței. BNR afirmă că este necesară clarificarea modului în care a fost determinat nivelul ROBOR considerat corect și a motivelor pentru care aceeași analiză nu s-ar aplica și perioadelor în care indicele a înregistrat scăderi consistente.
Consiliul Concurenței a amendat băncile cu 3,73 miliarde lei
Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci din România cu 3,73 miliarde de euro, aproximativ 710 milioane euro, pentru încălcarea legislației naționale și europene în materie de concurență, respectiv a Legii concurenței și a Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a indicelui ROBOR.
Cine sunt băncile amendate și ce amendă a primit fiecare
Potrivit unui comunicat al Consiliului Concurenței, amenzile au fost aplicate astfel:
● Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei;
● BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei;
● Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei;
● Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei;
● ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei;
● Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei;
● Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei;
● CEC Bank SA: 332,98 milioane lei;
● UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei;
● Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei;
● Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei.
