Cu doar câteva zile înainte de expirarea termenului constituțional pentru formarea unui nou executiv, negocierile politice din România se blochează. Refuzul PNL de a susține guvernul tehnocrat propus de Eugen Tomac amplifică incertitudinea politică și economică.
România se apropie de termenul-limită pentru formarea unui nou guvern într-un climat politic tot mai tensionat, iar perspectivele unui acord par din ce în ce mai reduse, scrie publicația Politico.
Presedintele Nicusor Dan sustine o declaratie de presa, marti, 5 mai 2026, la Palatul Cotroceni. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO
Partidele tradiționale din țara noastră sunt presate de la Cotroceni să găsească rapid o soluție de guvernare, însă calculele politice sunt extrem de complicate, după ce la începutul lunii mai, PSD s-a aliat cu AUR pentru a dărâma Guvenul Bolojan, fără a avea vreo soluție reală după acel moment. De cealaltă parte, formațiunile de extremă dreapta continuă să crească în sondaje.
Situația, deși previzibilă, s-a complicat joi, după ce Partidul Național Liberal a anunțat că nu va susține formula unui guvern tehnocrat condus de premierul desemnat Eugen Tomac. Decizia reduce considerabil șansele ca acesta să obțină sprijinul necesar pentru a trece de votul Parlamentului înainte de termenul constituțional din 14 iunie.
După destrămarea coaliției de guvernare în urma moțiunii de cenzură din luna mai, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac pentru formarea unui executiv tehnocrat. Misiunea acestuia s-a dovedit însă mult mai dificilă decât se anticipa.
PNL respinge „soluția tehnocrată”
Liderul liberal Ilie Bolojan a criticat dur varianta propusă, susținând că aceasta nu poate genera reformele de care România are nevoie.
„O formulă de fațadă pentru a scuti Partidul Social-Democrat de responsabilitatea pe care o are pentru situația în care a ajuns”, a declarat Ilie Bolojan, președintele PNL.
În replică, Eugen Tomac a făcut apel la responsabilitate politică și la depășirea disputelor dintre partide.
„Astăzi, miza nu este cine dă lecții cui. Miza este dacă reușim să ieșim din impas și să oferim țării un guvern funcțional, stabilitate și o direcție clară”, a declarat Eugen Tomac, premierul desemnat.
Acum, șeful statului analizează deja scenarii alternative în cazul în care actuala tentativă de formare a guvernului va eșua, inclusiv refacerea unei coaliții politice.
România riscă să piardă aproximativ 11 miliarde de euro din fondurile europene
Blocajul politic vine într-un moment delicat pentru economia României. Țara înregistrează cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și se află sub presiunea implementării unor reforme esențiale pentru deblocarea fondurilor europene.
Potrivit estimărilor citate de Politico, România riscă să piardă aproximativ 11 miliarde de euro din fondurile europene dacă reformele asumate nu vor fi finalizate până în luna august. În același timp, economiștii avertizează că menținerea dezechilibrelor bugetare ar putea conduce la o retrogradare a ratingului de credit al țării.
Premierul desemnat a exclus posibilitatea unei colaborări cu extrema dreaptă AUR, formațiune aflată în opoziție și creditată cu o creștere semnificativă în sondaje.
La rândul său, președintele Nicușor Dan a subliniat că prioritatea sa rămâne menținerea stabilității și a orientării strategice a României.
„Interesul țării trebuie să primeze. Mandatul meu este, în primul rând, să mențin orientarea pro-occidentală a României și, în al doilea rând, să previn un posibil colaps economic”, a declarat Nicușor Dan.
Constituția permite organizarea alegerilor anticipate dacă două încercări de învestire a unui guvern eșuează în termen de 60 de zile. Totuși, într-un context în care sondajele indică o creștere puternică a formațiunilor de extremă dreapta, acest scenariu este privit cu rezerve de o mare parte a clasei politice, în special în tabăra Partidului Social Democrat, care s-a prăbușit în sondaje după criza politică pe care au provocat-o prin dărâmarea, fără vreo soluție, a guvernului Bolojan.
MAI MULT GANDUL.RO
