Tot mai multe licitații sunt câștigate la valori extrem de reduse, uneori chiar la circa 20% din valoarea estimată, ceea ce duce ulterior la întârzieri, modificări de contract și costuri suplimentare semnificative pentru stat, iar în ultimii ani,România se confruntă cu o situație repetitivă în care proiectele câștigate la prețuri foarte reduse nu pot fi implementate eficient, ceea ce duce la întârzieri și modificări contractuale frecvente, afirmă direcorul unei companii din domeniu.
„Două tipuri de probleme în piață: proiecte incomplete și prețuri nerealiste”
Potrivit directorului Aduro, piața de proiectare din România se confruntă cu două probleme majore: proiecte tehnice realizate fără studii complete în teren și oferte extrem de subevaluate, urmate de solicitări de majorare a valorii contractelor după atribuire.
„Vedem proiecte făcute fără deplasare pe teren, fără studii geotehnice și uneori chiar cu utilizarea inteligenței artificiale fără verificări reale. În paralel, există oferte foarte mici, iar imediat după semnarea contractului apar solicitări de acte adiționale pentru creșterea valorii”, a explicat cezar Șerban în marja Forumului Construcțiilor, ediția 2026.
Critici la adresa criteriului „prețul cel mai mic”
El consideră că sistemul actual de achiziții publice favorizează dezechilibre structurale și propune introducerea unui mecanism de evaluare bazat pe performanța anterioară a firmelor de proiectare: „În acest moment, statul funcționează într-o logică de tip scump la tărâțe și ieftin la făină. Cum poate cineva să creadă că o investiție de peste 100 de milioane de euro poate fi susținută de un proiect de 200.000 de lei? Evident că apar complicații în execuție”.
Acesta susține necesitatea unui sistem de tip „bonus–malus” pentru proiectanți, în funcție de calitatea și rezultatele proiectelor implementate.
Propuneri: registru al firmelor de proiectare și evaluare pe performanță
Printre soluțiile propuse se numără crearea unui registru al firmelor de proiectare, care să includă criterii precum experiența, resursele umane, deținerea licențelor și istoricul proiectelor finalizate.
De asemenea, Șerban susține introducerea unor mecanisme de verificare mai stricte privind utilizarea inteligenței artificiale în elaborarea documentațiilor tehnice, fără fundamentare în studii de teren.
„Este nevoie de un sistem de scoring bazat pe performanța reală a proiectelor anterioare. Există bune practici în alte state europene care pot fi adaptate și în România”, a adăugat acesta.
Impact asupra proiectelor majore: întârzieri și costuri crescute
Cezar Șerban avertizează că proiectele tehnice de slabă calitate au efect direct asupra duratei și costurilor investițiilor publice, în special în infrastructură și construcții publice majore.
„Un spital care ar trebui construit în trei ani ajunge să fie finalizat în șapte, iar o autostradă de patru ani se face în zece. Când proiectul este deficitar, constructorul se blochează în șantier, iar costurile cresc semnificativ”, a explicat el.
În final, Cezar Șerban subliniază că este nevoie de un cadru mai echilibrat în care calitatea să fie recompensată, nu penalizată, și își exprimă disponibilitatea pentru dialog cu autoritățile publice și actorii din industrie.
„Credem că piața se poate regla dacă regulile sunt corect stabilite și dacă există un dialog real între industrie și factorii de decizie”, a concluzionat directorul general Aduro.
MAI MULT MEDIAFAX
