China, al doilea cel mai mare consumator mondial de țiței, a făcut tot posibilul pentru a-și asigura aprovizionarea, în contextul în care războiul din Iran a blocat accesul la peste 11 milioane de barili de petrol pe zi, potrivit CNN.
Prin reducerea importurilor, apelând la rezervele sale uriașe și utilizând mai multă energie curată, China a reușit să atenueze impactul creșterii prețurilor pe piața internă, dacă nu chiar să-l elimine complet.
Aceste măsuri s-au resimțit și pe piața globală.
După mai mult de trei luni de război, unii analiști au prevăzut că prețurile petrolului ar putea urca până la 200 de dolari pe baril în acest an. Cu toate acestea, chiar dacă pierderile totale estimate ale ofertei au depășit 1 miliard de barili de petrol, prețurile țițeiului au rămas relativ moderate. Mulți analiști indică China drept motivul principal.
Luni, țițeiul Brent, etalonul mondial, a scăzut sub 78 de dolari pe baril, pe fondul așteptărilor că Strâmtoarea Ormuz, prin care trece o cincime din petrolul mondial, ar putea relua în curând comerțul normal.
Țițeiul Brent s-a tranzacționat sub 70 de dolari pe baril în săptămânile dinaintea atacului SUA și al Israelului asupra Iranului, iar la începutul lunii mai a atins un maxim de 114 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani.
Pe fondul creșterii influenței energetice globale a Chinei, analiștii au afirmat că politica și modelele de consum ale acesteia vor fi decisive pentru piață, indiferent de cât de repede se va redeschide Strâmtoarea Ormuz.
„Mâna invizibilă” a Chinei
Într-o notă de cercetare publicată la începutul lunii iunie, analiștii de la Societe Generale au scris că o scădere de 7% a ofertei globale de țiței, cauzată de embargoul arab din 1973, a dus la o creștere de 134% a prețului petrolului. Însă prețurile nu au crescut nici pe departe la fel de mult în timpul războiului din Iran, în ciuda faptului că conflictul a afectat 14% din oferta globală.
Aceștia au atribuit această contradicție în mare parte Chinei, considerând-o „mâna invizibilă care reechilibrează piața”, datorită capacității sale de a reduce importurile de petrol cu aproximativ 3 milioane de barili pe zi – o cantitate aproape egală cu cererea totală de țiței a Japoniei.
China a reușit să-și reducă semnificativ consumul din mai multe motive. Înainte de război, China își constitua stocuri de rezervă de țiței, ajutată de livrările ieftine de petrol sancționat din Rusia și Iran, a declarat Janiv Shah, vicepreședinte al departamentului de piețe petroliere la Rystad Energy.
Acum dispune de peste 1 miliard de barili de petrol în rezerve comerciale și strategice, pe care a început să le utilizeze în luna mai, au afirmat analiștii.
De asemenea, guvernul a limitat exporturile de produse rafinate, precum motorina și benzina, pentru a asigura aprovizionarea internă. Acest lucru a descurajat rafinăriile chineze, care se confruntă cu marje mai mici și sunt izolate de piețele externe, să cumpere țiței de pe piața mondială.
De la penurie la surplus
Între timp, boom-ul vehiculelor electrice din China a compensat nevoia țării de combustibili fosili. Aproximativ una din două autoturisme noi vândute în China este acum un vehicul cu energie nouă. Conform estimărilor Agenției Internaționale pentru Energie, parcul de vehicule electrice din China a redus consumul de petrol cu aproximativ 1 milion de barili pe zi în 2025.
După luni întregi în care s-au anticipat consecințele celei mai grave crize petroliere din istorie, Agenția Internațională pentru Energie avertizează acum că redeschiderea Strâmtorii Ormuz ar putea declanșa un surplus de ofertă anul viitor.
În raportul lunar privind petrolul publicat miercuri, AIE a prognozat că, anul viitor, creșterea ofertei va depăși cererea cu 4,7 milioane de barili pe zi, pe măsură ce producția de țiței din Orientul Mijlociu revine la niveluri normale.
MAI MULT MEDIAFAX
