Sectorul petrolier al Rusiei rezistă, deși este atacat constant de Ucraina. Luptă acerbă între dronele ucrainene și echipele de reparații rusești

Sectorul petrolier al Rusiei este ținta principală a dronelor ucrainene. Totuși, deși este lovit constant, încă rezistă. Atacurile ucrainene reușite asupra rafinăriei de petrol din districtul Kapotnia, sud-estul Moscovei, la începutul lunii iunie 2026, au semnalat o nouă fază în campania Kievului împotriva industriei petroliere rusești.

Atacurile au demonstrat că nici măcar apărarea aeriană puternică din jurul Moscovei nu poate opri trecerea dronelor.

• Pe 12 iunie, una sau mai multe drone au lovit o unitate de rafinare de la rafinăria Kapotnia.
• Pe 18 iunie, cinci sau mai multe drone au lovit singura altă unitate de acest fel a rafinăriei, precum și instalații de depozitare atât pentru petrol, cât și pentru produse petroliere.

O schimbare care avea sens doar în timp de pace

În mod ironic, când rafinăria a fost modernizată în 2020, aceasta și-a înlocuit multiplele unități de procesare a petrolului cu două instalații integrate poziționate foarte aproape una de cealaltă.

„A fost o decizie care, probabil, a sporit impactul atacurilor”, notează economistul Serghei Vakulenko pentru Carnegie Endowment for International Peace.

„În timp de pace, această schimbare avea sens. Pe atunci, nimănui nu i-a trecut prin minte că va face rafinăria vulnerabilă în fața dronelor”, mai scrie Vakulenko.

Principala țintă a Kievului, infrastructura de export de petrol a Rusiei

Astfel de atacuri asupra unei rafinării de dimensiuni medii, precum cea din Kapotnya, ar fi relativ nesemnificative. Dar acestea au fost doar cele mai recente dintr-o serie de atacuri aeriene ucrainene care devin din ce în ce mai frecvente și provoacă tot mai multe pagube.

Reziliența industriei petroliere rusești este compromisă periculos de mult.

„După o pauză în ianuarie, Ucraina și-a reluat campania de atacuri cu o vigoare reînnoită la mijlocul lunii martie.

Inițial, principala țintă a Kievului a fost infrastructura de export de petrol a Rusiei. Dronele au atacat, în principal, rezervoarele de stocare de la terminalele petroliere.

• Acest lucru a dus la o oprire de două săptămâni a transporturilor de petrol din portul baltic Ust-Luga.
• Cu toate acestea, rezultatele, în general, nu au fost impresionante.
• Atacurile au distrus petrolul care aștepta să fie transportat, au impus costuri financiare și au generat imagini spectaculoase.
• Dar pagubele nu au fost de lungă durată.

După două săptămâni de atacuri asupra portului Ust-Luga, șaisprezece dintre cele cincizeci și patru de rezervoare de stocare ale terminalului au fost atinse. Cinci au suferit avarii grave.

Consecințele au fost similare în urma a două atacuri ucrainene asupra depozitului de petrol Grushovaya (care deservea portul Novorossiysk de la Marea Neagră).  Paisprezece rezervoare de stocare au fost avariate și cinci distruse”, amintește Serghei Vakulenko.

Cât petrol a vândut Rusia în a doua jumătate a lunii aprilie

În cele mai intense două săptămâni de atacuri, numărul petrolierelor încărcate care au plecat din porturile rusești de la Marea Baltică și Marea Neagră a scăzut la jumătate, potrivit Bloomberg.

„Cu toate acestea, cifrele și-au revenit rapid. Și apoi au crescut. Drept urmare, exporturile de petrol maritim ale Rusiei în a doua jumătate a lunii aprilie s-au ridicat la aproximativ 3,8 milioane de barili pe zi.

Este cu aproximativ 500.000 de barili mai mult decât media combinată pentru 2023, 2024 și 2025.

• La sfârșitul lunii martie, producția zilnică de petrol rafinat a Rusiei era de aproximativ 5,2 milioane de barili.
• A scăzut cu până la 700.000 de barili în aprilie și mai.
• Cu alte cuvinte, scăderea a fost de 13%.

Producția de petrol rafinat a Rusiei a fost afectată și de lucrările de construcție pentru extinderea capacității rafinăriei TANECO a producătorului de petrol Tatneft. Rafinăria are o capacitate de 375.000 de barili pe zi.

Cantitatea de benzină disponibilă în Rusia este determinată de o concurență între dronele ucrainene și echipele de reparații rusești. Dacă frecvența atacurilor ucrainene poate fi menținută, iar pagubele produse de fiecare atac cresc, atunci avantajul se îndreaptă spre Kiev”, explică Serghei Vakulenko.

Evenimente în dinamică

În prezent, producția rafinăriilor de petrol din Rusia fluctuează vertiginos. După un alt val de atacuri la sfârșitul lunii mai, aceasta a scăzut sub 4 milioane de barili pe zi.

„Și-a revenit rapid, depășind 4,5 milioane de barili în săptămâna care a început pe 4 iunie.

Este posibil ca redresarea să fi fost determinată de reparații rapide la mai multe rafinării.

• Apoi, la mijlocul lunii iunie, dinamica s-a schimbat din nou.
• Atacurile ucrainene asupra rafinăriei din Moscova, Kapotnya, și asupra rafinăriei TANECO a Tatneft au distrus aproximativ 600.000 de barili pe zi.

Dacă rafinăriile avariate anterior nu își pot restabili rapid producția, pierderea de capacitate a Rusiei ar putea fi cu 28% mai mare decât în ​​anii precedenți”, punctează Serghei Vakulenko.

Moscova, nodul consumului de combustibil al Rusiei

Pierderea capacității de producție a fost deosebit de acută în jurul Moscovei.

Toate rafinăriile care furnizează petrol rafinat către Moscova prin conducte – Iaroslavl, Riazan și Kstovo – au fost avariate în urma atacurilor.

„Moscova este nodul consumului de combustibil al Rusiei.

• Aproximativ 14% din cele 53 de milioane de autoturisme ale Rusiei sunt înmatriculate în Moscova și regiunea Moscovei.
• 40% din traficul aerian de pasageri al țării trece prin capitala Rusiei.

Poate că guvernul reușește să mobilizeze volumele de petrol rafinat necesare pentru a menține Moscova în funcțiune. Dar va întâmpina dificultăți în a le livra pe toate pe calea ferată”, avertizează Serghei Vakulenko.

Benzina, vândută cu până la 30 de ruble pe litru mai ieftin decât valoarea sa reală de piață

Situația actuală este dificilă, dar multe lucruri rămân neclare.

„De exemplu, poate Ucraina să susțină intensitatea atacurilor sale sau să le intensifice?

• Acest lucru depinde de capacitatea de producție de drone a Kievului.
• Compania de producție de drone Firepoint, ale cărei drone FP-1 au atacat Moscova, produce în prezent aproximativ 100 de drone FP-1 pe zi.
• Aproximativ 10% își ating obiectivele.

Dacă se dovedește imposibil pentru autoritățile ruse să evite un deficit de benzină, întrebarea devine atunci cum vor organiza distribuția unei resurse rare.

• În prezent, benzina este subvenționată prin așa-numitele plăți amortizoare efectuate de guvern către rafinăriile de petrol.
• Drept urmare, benzina este vândută cu până la 30 de ruble pe litru mai ieftin decât valoarea sa reală de piață (încurajând astfel consumul).

Această subvenție se aplică doar combustibilului vândut de companiile rusești – prin urmare, reduce și importurile”, continuă Vakulenko.

Opțiunile guvernului Rusiei

Pe viitor, guvernul rus are trei modalități de a gestiona scăderea ofertei, explică economistul.

„În primul rând, să lase forțele pieței să se manifeste, iar prețurile să crească atât de mult încât șoferii să aleagă să nu călătorească.

• În al doilea rând, să ia măsuri pentru a controla prețurile și să introducă cartele de raționalizare.
• În al treilea rând, o abordare ad-hoc în care oamenii ajung să plătească pentru combustibil nu doar cu bani, ci și cu timpul petrecut la cozi.

Ultimele două opțiuni ar duce probabil la apariția unei piețe negre. Prețurile ar fi chiar mai mari decât ar fi dacă piața ar fi lăsată să se descurce singură.

• Din perspectiva pieței, există multe de spus în favoarea renunțării la plățile amortizoare.
• Acest lucru ar economisi guvernului miliarde de ruble pe lună. Ar simplifica procesul de import de combustibil (care ar putea deveni în curând foarte necesar).

În cele din urmă, într-o perioadă de deficit, este o nebunie să stimulezi cererea prin scăderea artificială a prețurilor.

Desigur, nepopularitatea benzinei mai scumpe ar face dificilă din punct de vedere politic renunțarea la plățile amortizoarelor. Însă gravitatea situației actuale înseamnă că guvernul rus nu mai are multe opțiuni ușoare”, încheie Serghei Vakulenko.