Se respectă toate dezlegările, aşa că în zilele de peşte se mănâncă numai peşte. Uleiul se consumă cu multă chibzuinţă în post, fiind zile în care mâncarea se face fără ulei.
Se consumă alimente de sezon. În Postul Paştelui, temelia alimentaţiei o reprezintă cartofii, fasolea, ciupercile (şi proaspete, şi uscate), nuca, măslinele, legumele care au putut fi păstrate peste iarnă (morcovii, ceapă, ţelină, varză, inclusiv cea murată). La toate acestea se adaugă făină de porumb şi cea de grâu, pentru că deseori pâinea se face la faţa locului.
În completare vin gemurile şi dulceţurile, dar şi tocăniţele de legume şi zacuscă, pregătite din toamnă special pentru perioada Postului Paştelui.
O categorie aparte de alimente incluse în meniul de post este cea a trufandalelor. Pe această listă se află urzicile, spanacul nou, salată, untişorul şi stevia, ceapa şi usturoiul nou, leurda şi verdeţurile aromate.
În cămară se mai găsesc special pentru această perioadă din an bulion şi pasta de roşii, compoturi, dar şi mere şi struguri păstraţi în beci de toamna trecută.
În primul rând, nu există nici o masă de prânz fără ciorbă sau borş. Acestea sunt făcute cu fasole, ciuperci şi cartofi. Urmează mâncarea de fasole scăzută bine şi cea de cartofi. Mâncărurile de ciuperci sunt la ordinea zilei.
Mai avem o categorie, poate cea mai plăcută după perioada de iarnă, în care am dus dorul verdeţurilor. Categoria cuprinde de la urzici la leurdă, de la spanac la lobodă. Toate sunt adăugate din belşug în ciorbele de zarzavat, dar sunt şi temelie pentru mâncărurile verzi cu sau fără orez, cu sau fără sos.
Dulciurile nu lipsesc. Se fac copturi, gogoşi şi plăcinte cu nucă, gem şi mere, se coc mere îndesate cu nucă şi îndulcite cu miere. Se mănâncă pâine de casă cu dulceaţă şi gem. Mai sunt pe masă şi prune uscate, simple sau îmbrobodite în aluat cu cartofi. Se mai mănâncă în mănăstire în perioadele de post tăieţei de casă (fără ou) tăvăliţi prin nucă şi îndulciţi cu miere, după modelul mucenicilor.
MAI MULT REALITATEA
