România și Bulgaria, paradisul angajatorilor. Avem cele mai mici costuri cu forța de muncă din UE

Costurile medii orare cu forţa de muncă în întreaga economie erau estimate anul trecut la 31,8 euro în UE şi la 35,6 euro în zona euro, comparativ cu 30,2 euro în UE şi 34 euro în zona euro, în 2022, arată datele publicate miercuri de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat).Costurile medii orare maschează decalaje semnificative între statele membre ale Uniunii Europene, cele mai scăzute costuri orare cu forţa de muncă fiind înregistrate anul trecut în Bulgaria (9,3 euro), România (11 euro) şi Ungaria (12,8 euro), iar cele mai ridicate în Luxemburg (53,9 euro), Danemarca (48,1 euro) şi Belgia (47,1 euro).În 2023, costurile medii orare cu forţa de muncă în industrie erau de 32,2 euro în UE şi de 38 euro în zona euro, în timp ce în construcţii erau de 28,5 euro în UE şi de 31,9 euro în zona euro, iar în servicii de 31,8 euro în UE şi de 34,8 în zona euro. În domeniul economiei non-business (excluzând administraţia publică), costurile medii orare cu forţa de muncă erau de 32,4 euro în UE şi de 35,7 euro în zona euro.Costul orar cu mâna de lucru cuprinde costurile cu salariile şi costurile non-salariale, precum contribuţiile sociale plătite de angajatori. Ponderea costurilor non-salariale în costul total al forţei de muncă în întreaga economie era anul trecut de 24,7% în UE şi de 25,5% în zona euro. Cea mai scăzută pondere a costurilor non-salariale a fost în Malta (1,4%), România (5%) şi Lituania (5,4%), iar cea mai ridicată în Suedia (32,2%) şi Franţa (31,9%).În 2023, comparativ cu 2022, costurile orare cu forţa de muncă în întreaga economie exprimate în euro au crescut cu 5,3% în UE şi cu 4,8% în zona euro.În zona euro, costurile orare cu forţa de muncă au crescut în toate statele membre iar cel mai semnificativ avans a fost în Croaţia (14,2%), Lituania (12,4%) şi Estonia (11,7%).În cazul ţărilor din afara zonei euro, costurile orare cu forţa de muncă exprimate în moneda naţională au urcat anul trecut în toate statele membre, cea mai importantă creştere fiind în Ungaria (17%), România (16,5%) Bulgaria (14%) şi Polonia (12,4%), iar cea mai redusă creştere în Danemarca (2,7%).