Pe rafturile magazinelor se găsesc tot felul de alimente cu denumiri clasice, cum ar fi brânză, hamburger, cașcaval și altele, de post.
„Denumirea alimentelor este fundamentală, aceasta descrie adevărata natură a produselor alimentare și ajută consumatorii să distingă un produs de altul.
Verificarea etichetelor în cazul produselor alimentare din categoria produselor de post trebuie să fie mai frecventă, cu scopul de a asigura că sunt complete, corecte și nu induc în eroare consumatorii.
Cu toate acestea, producătorii recurg adesea la tactici inteligente pentru a da produselor alimentare de calitate inferioară nume atrăgătoare și înșelătoare. De exemplu: „salan” în loc de salam sau „velemea” în loc de telemea. Consumatorii pot avea greutăți în a face diferențe între un produs fără aditivi și unul cu încărcătură chimică mare. Într-adevăr, ca regulă generală, acolo unde apa adăugată depășește 5% din greutatea oricărui produs finit, ar trebui să apară pe lista ingredientelor”, a declarat Costel Stanciu, președintele Asociației PRO Consumatori, pentru ziare.com.
Stanciu insistă pe verificarea atentă a etichetei.„Legislația în vigoare precizează faptul că pe o etichetă ingredientele se menționează în ordine descrescătoare din punct de vedere al cantității regăsite în alimentul respectiv, adică primul ingredient se regăsește în produsul respectiv în cantitatea cea mai mare, cel de-al doilea ingredient se regăsește într-o cantitate mai mică decât primul și tot așa.
Președintele Asociației pentru Protecția Consumatorilor spune că în alimentele de post au fost regăsite mai multe ingrediente, cum ar fi: apă, grăsime vegetală din nucă de cocos, ulei de cocos, ulei de palmier, ulei de rapiță, fibre de Psyllium, fibre de inulină, pesmet din grâu, sare iodată, zahăr, sirop de glucoză, sirop de caramel, dextroză, fructoză, lecitină din soia, amidon, preparate aromatizante.
Însă se folosesc și aditivi alimentari: E100– curcumină, E120 – carmin/coșenilă, E150a – caramel simplu, E150d – caramel cu sulfit de amoniu, E160a – beta-caroten, E160c – extract de paprika, E200 – acid sorbic, E202 – sorbat de potasiu, E211 – benzoat de sodiu, E223 – metabisulfit de sodiu, E304 – palmitat de ascorbil, E316 – izoascorbat de sodiu, E320 – butilhidroxianisol (BHA), E322 – lecitină din soia/floarea soarelui, E330 – acid citric, E331 – citrați de sodiu, E407 – caragenan, E410 – gumă de carob, E412 – gumă de guar, E414 – gumă arabică, E415 – gumă de xantan, E417 – gumă tara, E440 – pectină, E450 – difosfat disodic, E452 – polifosfați, E460 – gumă de celuloză, E471 – mono și digliceride ale acizilor grași, E476 – poliricinoleat de poliglicerină, E481 – stearoil 2 lactilat de sodiu, E509 – clorură de calciu, E621 – monoglutamat de sodiu.
„Din păcate, încă mai există consumatori care folosesc în perioada postului, și nu numai, grăsimi tartinabile vegetale sau margarine, despre care se știe că prin conținutul ridicat de acizi grași saturați și grăsimi trans cresc nivelul colesterolului rău în organism – LDL, și îl reduc pe cel bun – HDL, fapt care poate favoriza apariția infarctului miocardic și a accidentelor vasculare cerebrale.
MAI MULT REALITATEA
