Autorităţile au anunțatjoi că monitorizează întreg sectorul de Dunăre care traversează România, fiind aşteptată o viitură care va duce la creşterea nivelului apei până la finalul lunii. În perioada 28 – 29 septembrie, debitul va fi mai mult decât dublu faţă de această perioadă, dar specialiştii nu se aşteaptă la probleme deosebite decât dacă viitura ţine foarte mult, scrie News.ro.

„Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, a convocat, astăzi, în format hibrid, Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă (CMSU), constituit la nivelul MMAP. Şedinţa extraordinară a CMSU a fost organizată pentru a analiza situaţia hidrologică a Dunării în contextul hidrometeorologic existent în amonte de ţara noastră, unde cantităţile importante de precipitaţii au produs debite foarte mari ale acestui fluviu. Experţii de la INHGA au informat că debitul pe Dunăre, la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş), în intervalul 18–19.09.2024, a fost în creştere, având valoarea de 4.200 metri cubi / secundă, peste media multianuală a lunii septembrie (3.800 mc/s)”, a transmis Ministerul Mediului, într-un comunicat.

Dunărea va ajunge la un debit de 9.500 metri cubi / secundă, la intrarea în ţară, pe 28 şi 29 septembrie

Ministerul precizează că, pe baza datelor actuale, a estimărilor prognostice primite din Ungaria şi Serbia şi luând în considerare aportul celorlalţi afluenţi importanţi ai Dunării aval Budapesta (Drava, Sava, Tisa şi Morava), fără aport suplimentar important de precipitaţii în tot bazinul hidrografic al Dunării amonte de intrarea în ţară, ca urmare a propagării viiturilor formate anterior pe Dunăre şi afluenţii săi, pe sectorul amonte de Budapesta (mai ales în Austria), debitele în secţiunea Baziaş vor fi în creştere până la valori maxime de 9.200-9.500 metri cubi / secundă, în intervalul 28-29 septembrie.

„Menţionăm că sectorul Dunării aval Gruia este apărat împotriva inundaţiilor prin lucrări de îndiguire. Pe baza informaţiilor actuale, nu se prognozează posibilitatea apariţiei unor probleme deosebite ca urmare a propagării viiturilor pe sectorul românesc al Dunării, dar este necesară o monitorizare atentă a evoluţiei situaţiei hidrometeorologice în bazinul Dunării amonte de intrarea în ţară”, a mai transmis instituția.

Ministerul menționează că, în perioada 2020-2024, s-au mai înregistrat viituri cu valori maxime de debite la intrarea în ţară cuprinse în intervalul 9.500 – 10.500 metri cubi / secundă, care nu au generat probleme deosebite, cu efecte de inundaţii pe sectorul românesc, după cum urmează: iunie 2020 – 9.600 mc/s, februarie 2021 – 10.500 mc/s, decembrie 2023 – 9.600 mc/s.

„Dincolo de capacitatea digurilor de apărare şi a lucrărilor hidrotehnice trebuie să nu fim deloc relaxaţi, trebuie să ne asigurăm că instituţiile Ministerului Mediului sunt pregătite, sunt în alertă şi să ştim cum să acţionăm când situaţia o impune. Vedem cu toţii că ne confruntăm cu o realitate care depăşeste statisticile (…) Solicit, de asemenea, reverificarea, în acest interval, a zonelor unde au fost probleme în trecut, de exemplu acolo unde au existat breşe sau unde există eroziuni de mal”, a subliniat ministrul Mediului, Mircea Fechet.

Problemele pot apărea „dacă viitura durează foarte mult”

Specialiştii ANAR au informat că pe cursul Dunării, pe braţul Borcea, s-au identificat unele puncte critice, ce necesită o atenţie sporită: zona Bentu- Stelnica- Borduşani, dar şi în zona localităţii Ciocăneşti.

„La nivelele care sunt prognozate în momentul de faţă de INHGA, estimăm că doar pe acest sector – aval de Călăraşi până la Hârşova, apa va ajunge până la piciorul digului , dar rămânem în limita de sub 9.500 mc/s. În eventualitatea în care situaţia se va schimba în următoarele zile şi vom ajunge la debite de 13.500 mc/s, putem să menţionăm că nu vor fi depăşite coronamentele digurilor pe niciun sector pe Dunăre. Probleme pot să apară, însă, dacă viitura durează forte mult”, a mai transmis Ministerul Mediului.

Instituţia explică faptul că la cele trei puncte se încep acţiunile zilele acestea, cu caracter preventiv. În esenţă, tot sectorul Dunării va intra în monitorizare strictă.

Potrivit oficialilor Ministerului Mediului, guvernatorul Deltei Dunării, Bogdan Bulete, a informat membrii CMSU că, începând din 2 august, a dispus măsurarea săptămânală a adâncimilor din toate lacurile din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.

„La ultima verificare, din data de 12.09.2024, s-a observat o descreştere faţă de data iniţială de 02.08.2024, unele din lacuri fiind secate, iar altele cu un procent neînsemnat de apă. Se monitorizează săptămânal situaţia iar, în cazul în care sunt probleme, se va lua legătura cu UAT-ul vecin. Nu sunt semnale de alarmă până la momentul de faţă, dar se cunoaşte faptul că viitura abia începe şi se aşteaptă cote mărite începând cu această săptămână”, mai scrie în comunicatul ministerului.

Demnitarul a menţionat că în aceste zile au curăţat digul care face legătura între Sulina şi Sfântu Gheorghe, care este cel mai expus, pentru a putea deversa surplusul de apă în Marea Neagră.

„Potrivit specialiştilor Administraţiei Naţionale de Meteorologie, pe parcursul zilei de joi (19 septembrie) şi în noaptea de joi spre vineri (19/20 septembrie), în Banat va ploua şi se vor acumula cantităţi mici de precipitaţii şi, izolat în zona de munte, peste 10 l/mp. Începând din dimineaţa zilei de vineri (20 septembrie) şi până marţi (24 septembrie), probabilitatea de apariţie a ploilor va fi extrem de redusă. Însă, din seara zilei de marţi (24 septembrie), aria ploilor se va extinde dinspre vestul ţării şi va cuprinde până în dimineaţa zilei de miercuri (25 septembrie) Banatul, Crişana, Maramureşul, cea mai mare parte a Transilvaniei şi nordul Olteniei. Cantităţile de apă vor fi de 5-10 litri / metru pătrat şi local de peste 15-20 l/mp. Miercuri şi joi (25 şi 26 septembrie), doar izolat vor mai fi posibile ploi slabe, îndeosebi la munte şi în nord-vestul teritoriului, dar în noaptea de joi spre vineri (26/27 septembrie) şi pe parcursul zilei de vineri (27 septembrie) va ploua din nou în Banat, Crişana, Maramureş, nordul Trasilvaniei şi al Moldovei. Cantităţile de apă ce se estimează că se vor acumula în acest interval vor fi de 10-15 l/mp şi izolat de peste 30 l/mp, îndeosebi în nord-vestul ţării. După data de 28 septembrie, probabilitatea de apariţie a ploilor se va menţine relativ ridicată în zona Banatului”, a mai transmis ministerul.

La Şedinţa extraordinară a Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă al MMAP au mai participat, alături de specialiştii MMAP şi preprezentanţi ai Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), ai Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor (INHGA), ai Administraţiei Naţionale „Apele Române” (ANAR), ai SPEEH Hidroelectrica SA, ai Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), ai Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului,ai Gărzii Naţionale de Mediu, ai Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, ai RNP ROMSILVA şi ai Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

Ciucă cere pregătiri pentru viitura care vine pe Dunăre

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, a făcut un apel joi seară la autorităţile centrale şi la cele locale din judeţele dunărene să se pregătească pentru viitura care vine pe fluviu.

„Pentru evitarea altor tragedii cauzate de inundaţii, fac apel la autorităţile centrale şi la cele locale din judeţele dunărene să se pregătească pentru viitura care vine pe fluviu. Specialiştii au estimat deja perioada şi debitul aşteptat, după ce Dunărea a ieşit din matcă la Budapesta. E obligatoriu să garantăm siguranţa oamenilor şi să limităm pagubele materiale”, a scris Nicolae Ciucă, într-un mesaj publicat pe pagina lui de Facebook.

El a precizat că a discutat deja cu ministrul Mediului, care a avut o şedinţă extraordinară a Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă.

„Mircea Fechet va merge pentru a inspecta zonele critice care au fost avariate la inundaţiile din 2006 şi 2013 şi a solicitat reverificarea tuturor digurilor. Şi ministrul Energiei, Sebastian Burduja, s-a asigurat că hidrocentrala Porţile de Fier I este pregătită să tranziteze viitura, pentru a mai reduce debitul Dunării. Cu toate acestea, avertizez autorităţile competente să nu se bazeze doar pe capacităţile acestor amenajări, fie ele hidrocentrale sau diguri. O spun din nou: e obligatoriu să intervenim din timp pentru a proteja oamenii şi proprietăţile lor”, a subliniat Nicolae Ciucă, potrivit Agerpres.

Adina Vălean, fost comisar european pe Transporturi din partea României, a declarat joi că „e absolut logic” că României i-a fost atribuit portofoliul „Competențe și Educație, Locuri de muncă și drepturi sociale, demografie” pentru că este un portofoliu eminamente pentru un comisar reprezentând socialiştii europeni. Ea spune că în Comisia trecută „a fost pur şi simplu bătaie pe portofoliul ăsta, cu drepturi sociale”.

”Orice portofoliu îm Comisia Europeană poate fi de top of sau poate fi eşuat, depinde ce faci cu el. Contează foarte mult şi omul, plus, într-o perioadă lungă de cinci ani lucrurile evoluează, pleci cu ceva, apar alte lucruri. Eu am înţeles de ce a primit România acest portofoliu, e absolut logic, pentru că este un portofoliul eminamente pentru un comisar reprezentând socialiştii europeni şi, dacă ne uităm în componenţa Comisiei, vedem că în fond, sunt doar trei comisari care aparţin familiei socialiste şi atunci cineva trebuia să aibă acest portofoliu”, a declarat la Prima News, Adina Vălean, fost comisar European pe Transporturi din partea României, potrivit News.ro.

Ea a precizat că i se pare că are sens această atribuire şi depinde mult ce va face Roxana Mînzatu, noul comisar european, cu acest portofoliu.

”În Comisia trecută, îmi amintesc că a fost pur şi simplu bătaie pe portofoliul ăsta, cu drepturi sociale. (..) De ce nu, doamna Mînzatu poate face o frumoasă carieră în Partidul Socialist European cu acest portofoliu”, a precizat Vălean.

De ce spune Adina Vălean că nu se putea ca România să primească postul de comisar pentru Economie

Adina Vălean a spus că de la început a fost puțin sceptică privind atribuirea portofoliului economic, despre care vorbeau liderii PSD, unei ţări care nu este în zona euro.

”Am fost criticată că de ce zic eu că nu se poate, dar nu am spus-o cu răutate”, a completat ea.

”Îi doresc mult succes doamnei Mînzatu, depinde numai de ea ce va face cu acest portofoliu care poate fi unul de succes pentru ea, pentru PSD şi pentru România”, a subliniat Vălean.

Reamintim că Roxana Mînzatu va fi vicepreședintă executivă a Comisiei Europene, preluând unul dintre cele șase posturi de vicepreședinți executivi, a anunțat marți Ursula von der Leyen. Portofofiul atribuit României în viitoarea Comisie Europeană, condusă pentru al doilea mandat de Ursula von der Leyen, este denumit „Competențe și Educație, Locuri de muncă și drepturi sociale, demografie”. 

Siegfried Mureșan, membru al PNL și vicepreședinte al Partidului Popular European, l-a criticat pe premierul Marcel Ciolacu pentru că, spune liberalul, acesta a obținut de la Comisie un „portofoliu gol de conținut”.
„Vedem acum că Marcel Ciolacu a obținut pentru România un portofoliu cu titlu pompos, dar care nu are o componentă economică, așa cum a promis, ci o componentă socială, fără atribuții clare și prin care nu va coordona direcțiile generale din cadrul Comisiei care iau deciziile importante pentru România”, a mai spus liberalul.

Ce responsabilități presupune portofoliul de comisar european atribuit Roxanei Mînzatu

Conform unui document al Comisiei Europene, consultat de HotNews.ro, atribuțiile și responsabilitățile pentru acest portofoliu atribuit Roxanei Mînzatu sunt:

Prima responsabilitate este dezvoltarea unei noi Uniuni a Competențelor. Este prima dată când Comisia va avea un portofoliu dedicat pentru competențe, care se concentrează pe educație cu accent pe piața muncii.

„Activitatea privind competențele se va concentra pe investiții, păstrarea competențelor, perfecționarea și recalificarea și dezvoltarea Spațiului European al Educației și o inițiativă privind portabilitatea competențelor. Deși înainte ca aceste politici să fie deconectate, semnificația lor înseamnă că acestea trebuie dezvoltate de către un membru al Colegiului, bazându-se pe diferite elemente – de la recunoașterea calificărilor până la educația și formarea profesională”.

A doua parte de bază este responsabilitatea pentru Pilonul European al Drepturilor Sociale.

„Portofoliul va supraveghea mai multe inițiative, inclusiv managementul algoritmic, dreptul la deconectare, foaia de parcurs pentru locuri de muncă de calitate sau strategia de combatere a sărăciei. Va analiza impactul digitalizării pe piața muncii. Portofoliul este de asemenea în fruntea dialogului social, lucrând cu reprezentanții sindicatelor și angajatorilor europeni, și continuarea cu un nou Pact European pentru Dialog Social.

În plus, portofoliul este urmărește abordarea factorilor structurali și a impactului shimbărilor demografice. În acest sens, portofoliul va fi responsabil pentru implementarea Demography Toolbox și creşterea participării pe piaţa muncii”.

În cele din urmă, portofoliul conduce programul Erasmus+, unul dintre cele mai vizibile din programe din Europa.