INVESTIGAȚIE. Astăzi, Curtea Constituțională decide dacă se pot limita dobânzile la IFN-uri, unde dai înapoi de șapte ori mai mulți bani. „Am luat credit de 4.700 de lei și m-am ales cu o datorie pe cinci ani de 34.000 de lei”

spot_img

Unele persoane care au luat credite de la IFN-urile Credius și Hora au avut de dat înapoi de șapte ori suma împrumutată, arată un articol publicat joi de site-ul de investigații Snoop. Azi e ziua când Curtea Constituțională se pronunță pe o lege adoptată recent de Parlament, care a limitat dobânzile la IFN-uri. 

„Soțul s-a bucurat că i-au aprobat creditul și nu s-a mai uitat la contract. I l-au trimis pe mail, el nici măcar nu l-a deschis. A crezut că o să plătească în câteva luni și că o să dea 5.000 sau 6.000 de lei înapoi”, spune Tatiana, o tânără dintr-o comună de lângă Bârlad, județul Vaslui, despre creditul de nevoi personale făcut la Credius IFN.

Credius e una dintre cele 168 de instituții financiare nebancare din România care figurează în Registrul Băncii Naționale. În cazul Provident mulți clienți interacționau cu agenți la domiciliu: le aduceau împrumutul cash și le încasau apoi ratele. La Credius și Hora Credit procesul are loc online. 

În realitate, pentru cei 4.700 de lei împrumutați, familia a ajuns să datoreze 34.000, adică de șapte ori mai mult, arată contractul ajuns în posesia site-ului independent Snoop

Femeia din Bârlad a fost obligată să-i restituie în cinci ani, între februarie 2023 și ianuarie 2028. Femeia a vorbit sub anonimat, de rușine să nu afle rudele și vecinii despre datoriile familiei ei. 

Rușinea este un factor crucial în acest gen de înțelegeri. 

De rușine, cei care se împrumută nu vorbesc

„Persoanele care au datorii nu au cu cine să discute. E cumva rușinos că ai ajuns acolo”. O rușine care se transmite de la o generație la alta. După cursuri cu liceeni și studenți, a văzut că ei percep împrumuturile drept un eșec, ceea ce vine din familie”. Înseamnă că „nu ai fost suficient de bun, nu te-ai descurcat singur”, spune Corneliu Ionescu. 

Ionescu este președintele Asociației Educație pentru Viața Reală, care a pornit Banometru, un proiect gratuit de educație financiară. El a observat la cei cu care a lucrat că ceva subestimat precum limbajul contează. „Le e mai ușor să vorbească despre investiții decât despre datorii”. Sau despre cum se descurcă cu banii în fiecare lună. 

În acești ani, și-a dat seama și că multe persoane nu înțeleg procentele, nici diferența dintre bănci și IFN-uri. Și că mulți încă ezită să vorbească despre bani. 

Ce sunt IFN-urile

IFN-urilor sunt instituții financiare nebancare. Ele aprobă creditele pentru persoane fizice mai repede decât băncile. 

Dacă la o bancă procesul se întinde pe zile, la IFN-uri de obicei e nevoie de numai câteva ore. Clienții IFN-urilor au de multe ori venituri mici sau sunt supraîndatorați deja și, de aceea, sistemul financiar clasic, reprezentat de bănci, nu le acordă credite.

IFN-urile își asumă mai multe riscuri și de aici rezultă costuri mai mari. Cât de mari?

Petern Norwood, cercetător din Belgia: „Este o problemă majoră în România, Spania și Cehia”

„Faptul că instituțiile nebancare le vând credite cu dobânzi mari consumatorilor – mulți fac parte din grupuri vulnerabile și nu le pot rambursa – e o problemă mare pe care am observat-o în Uniunea Europeană în ultimii ani. În special în ceea ce privește împrumuturile mici, de până în 200 de euro, și anume creditele pe termen scurt cu costuri ridicate, cunoscute și sub denumirea de împrumuturi până la salariu”, a explicat, pentru Snoop, Peter Norwood, cercetător în incluziune financiară și supraîndatorare la Finance Watch, ONG din Belgia. 

Între altele, organizația unde lucrează el participă la evaluarea legislației UE în domeniu și propune noi politici în favoarea consumatorilor. 

„Datele noastre arată, de exemplu, că aceasta este o problemă majoră în România, Spania și Cehia. Astfel de împrumuturi pot ajunge la un DAE de 30.341%, cifră chiar din România”, adaugă Norwood. 

Acesta precizează că, în viitorul apropiat, în toate statele membre UE ar trebui să se ia măsuri pentru limitarea dobânzilor, în urma unei noi directive europene privind creditele de consum. 

Cum arată cazurile românilor care ajung să dea de 7 ori mai mult decât au împrumutat, în articolul integral de pe site-ul de investigații jurnalistice Snoop. 

MAI MULT HOTNEWS

Recomandăm și ...

Arsenal descoperit în casa unui pensionar din Tulcea: Zeci de arme, muniţie și mitraliere germane din Al II-lea Război Mondial

Un adevărat arsenal a fost găsit în casa unui pensionar din județul Tulcea. Este vorba mai multe arme, care erau deținute ilegal, inclusiv o grenadă.

Președintele Iohannis a retrimis în Parlament legea care îi obliga pe prosumatori să-și monteze baterii

Președintele Klaus Iohannis a trimis în Parlament spre reexaminare legea care îi obliga pe prosumatorii existenți și pe cei viitor să-și instaleze baterii de stocare, potrivit site-ului Administrației Prezidențiale. Această obligație ar duce la reducerea ritmului cu care prosumatorii fac acum investiții în panouri fotovoltaice...

Angajatul unei companii de electricitate, prins că a măsluit contoarele de curent. Câți bani a strâns din afacerea ilegală

""La data de 17 iulie, poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice Sibiu, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, au pus în executare 32 de mandate de percheziţie domiciliară, emise de Tribunalul Sibiu, în municipiul Mediaş şi localităţile învecinate, într-un dosar ce...

ULTIMA ORĂ