SUA şi Irak au stabilit un calendar de retragere a trupelor coaliţiei antijihadiste

SUA şi Irak au ajuns la un acord asupra unui calendar de retragere a trupelor coaliţiei internaţionale antijihadiste staţionate în Irak, a declarat duminică ministrul irakian al apărării, conform căruia înţelegerea ar urma să fie semnată în zilele următoare, transmit AFP și Agerpres.

Statele Unite au aproximativ 2.500 de militari în Irak şi aproape 900 în Siria, în cadrul coaliţiei internaţionale create în 2014 pentru a lupta împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (SI). Alianţa include efective şi din mai multe alte ţări, în special Franţa şi Marea Britanie.

Bagdadul solicită încheierea misiunii coaliţiei şi retragerea consilierilor militari străini şi intenţionează să înlocuiască acest dispozitiv prin consolidarea parteneriatelor bilaterale în domeniul militar, în special cu SUA.

Acordul convenit cu SUA prevede o retragere a trupelor coaliţiei în două etape, a spus ministrul irakian al apărării, Thabet al-Abbassi, într-un interviu difuzat duminică de televiziunea panarabă Al-Hadath.

Prima etapă, care ar trebui să înceapă chiar luna aceasta, se va desfăşura pe parcursul unui an, până în septembrie 2025, şi priveşte personalul coaliţiei staţionat la bazele militare irakiene din Bagdad şi din alte părţi ale Irakului federal, inclusiv baza de la Ain al-Assad. A doua etapă, care va fi implementată între septembrie 2025 şi septembrie 2026, priveşte trupele din Kurdistanul autonom, regiune din nordul Irakului.

Potrivit ministrului irakian, secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a cerut ca această retragere să se desfăşoare pe parcursul a trei ani, dar el a refuzat, estimând că doi ani sunt suficienţi.

„Probabil că în zilele următoare vom semna acordul, care a fost convenit la Washington”, a mai spus ministrul irakian, adăugând că această înţelegere ar fi trebuit deja să fie semnată, însă a fost amânată din cauza situaţiei regionale explozive, dar şi a „alegerilor din Statele Unite”.

Negocierile privind viitorul coaliţiei au început în iarna anului 2023, cu scopul de a atenua repercusiunile tensiunilor regionale asupra Irakului, în contextul atacurilor cu drone şi rachete revendicate de grupuri armate pro-iraniene care au vizat coaliţia internaţională în Irak şi în Siria, precum şi războiului din Fâşia Gaza. Ca represalii faţă de aceste atacuri, Statele Unite au efectuat raiduri aeriene împotriva facţiunilor pro-iraniene.

Irakul şi-a proclamat „victoria” împotriva grupării Statul Islamic la sfârşitul anului 2017. Pentru a justifica retragerea coaliţiei internaţionale, Bagdadul asigură că forţele sale de securitate sunt acum capabile să conducă singure lupta împotriva acestei grupări, considerând că ea este în prezent slăbită şi nu mai reprezintă aceeaşi ameninţare ca înainte.

Nicuşor Dan anunţă referendum în justiţie în ianuarie cu întrebarea ””CSM acţionează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”

Preşedintele Nicuşor Dan a declarat duminică, că va iniţia în ianuarie un referendum în rândul corpului magistraţilor, cu o singură întrebare: ”CSM acţionează în...

Recomandăm și ...

Blocada SUA împotriva Iranului. Primele petroliere, interceptate de marina americană

Navele au plecat din portul Chabahar, situat la Marea Omanului, și au fost contactate prin radio de nava de război americană, fiind instruite să...

Puterile de război ale lui Trump, din nou contestate în Senatul SUA pe fondul războiului cu Iranul

Liderii Partidului Democrat au anunțat că vor continua să aducă în discuție astfel de inițiative săptămânal, atât timp cât războiul declanșat la 28 februarie...

Zelenski: Negociatorii americani „nu au timp pentru Ucraina” din cauza războiului din Iran. Ucraina a încheiat marţi un parteneriat strategic cu Germania

Negociatorii americani Steve Witkoff şi Jared Kushner „sunt în permanenţă în discuţii cu Iranul şi nu au timp pentru Ucraina”, care este îngrijorată de...

ULTIMA ORĂ