Un angajat al Ministerului Finanțelor a analizat sistemul din Franța în privința sancțiunilor pe care le primesc cei care fac fraude fiscale.
El a constatat că acolo „nu există clauză de neîncepere a acţiunii penale în cazul achitării prejudiciului”.
„În legea română, în cazul achitării prejudiciului în termen de 30 de zile de la data constatării, dacă acesta este până la 1.000.000 euro, precum şi a unui spor de 15% din valoarea acestuia, alături de accesoriile aferente, acţiunea penală nu începe. De asemenea, dacă prejudiciul este de până la 1.000.000 euro, nu se pedepseşta fapta dacă se achită, până la data pronunţării unei hotărâri definitive, prejudiciul majorat cu 100% şi accesoriile aferente”, spune Ion Udroiu, expert superior la Corpul de Control Ministerul Finanţelor, în revista instituției „Finanțe Publice și Contabilitate”.
Conform analizei făcute, îe lângă alte sancţiuni fiscale prevăzute de cod (în special facem referinţă la accesorii), În Franța se aplică o pedeapsă de până la cinci ani închisoare şi o amendă de 500.000 euro, al cărei cuantum poate fi majorat până la dublul veniturilor obţinute din infracţiune, persoanei care:
- s-a sustras sau a încercat în mod fraudulos să se sustragă stabilirii sau plăţii totale sau parţiale a impozitelor reglementate de cod;
- a omis în mod deliberat să facă declaraţia impozitului la timp;
- a organizat insolvenţa sau a obstrucţionat recuperarea impozitului prin alte mijloace;
- a utilizat orice altă modalitate de fraudă.
În ceea ce privește circumstanţele agravante, acestea sunt pedepsite cu amendă de 3 milioane euro, al cărei cuantum poate fi majorat până la dublarea veniturilor obţinute din infracţiune, şi până la şapte ani închisoare, sunt faptele săvârşite în grup organizat sau sunt efectuate utilizând:
- conturi deschise sau contracte semnate cu organizaţii stabilite în străinătate;
- interpunerea de persoane fizice sau juridice sau a oricărui organism, trust sau instituţie comparabilă, stabilite în străinătate;
- utilizarea unei identităţi false sau a unor documente false;
- domiciliu fiscal fictiv sau artificial în străinătate;
- un act fictiv sau artificial sau interpunerea unei entităţi fictive sau artificiale.
Infracţiunea se reţine numai dacă, în caz de ascundere a sursei taxabile, valoarea depăşeşte o zecime din baza de impozitare sau 153 euro.
Persoana condamnată poate fi privată şi de drepturi civice, civile şi de familie.
Durata pedepsei suportate de către făptuitor sau complice la infracţiunile menţionate mai sus este redusă la jumătate în cazul în care, după ce a avertizat autoritatea administrativă sau judiciară, a identificat alţi autori sau complici.
“Atât legea penală franceză, cât şi cea română au suferit evoluţii în ultima perioadă de timp, perfecţionând sistemul punitiv, precum şi cel de recuperare a prejudiciilor. Apreciem că, pe viitor, legea română ar trebui să incrimineze, ca şi cea franceză, în mod explicit, “gulere albe”, respectiv persoanele care se fac complici/sprijină/omit să denunţe faptele de fraudă fiscală, şi să atragă răspunderea patrimonială a acestora în solidar”, spune Udroiu, în concuzia articolului.
Vezi întreaga analiză a sistemului fiscal din Franța comparativ cu cea din România realizată de angajatul MF
MAI MULT HOTNEWS
