Partidul Popularilor Europeni (PPE) spune, la solicitarea HotNews.ro, că a vrut să-i dea Roxanei Mînzatu ocazia să explice public de ce şi-a extins ilegal locuinţa, dar că rămâne “îngrijorat” că aceasta ar putea avea probleme cu legea în România. Doi euparlamentari ai celui mai mare partid din Parlamentul European i-au solicitat marți Roxanei Mînzatu, în timpul audierilor pentru funcţia de comisar european, să explice problemele cu extinderea casei sale din Braşov, dezvăluite de Snoop.
Posibila numire a Roxanei Mînzatu în funcția de vicepreședinte al Comisiei Europene și comisar european pe portofoliul Oameni, competenţe şi pregătire stârnește noi reacții la Bruxelles, după audierea de marți din comisii și întrebările pe tema investigației Snoop despre extinderea fără autorizație a casei din Brașov.
„Suntem îngrijorați”
HotNews.ro a întrebat miercuri grupul PPE de ce au ales europarlamentarii să ridice problema extinderii casei din Braşov în timpul audierilior comisarului-desemnat şi în ce măsură consideră că acest subiect poate reprezenta o vulnerabilitate pentru candidatul român.
„Motivul pentru care am ridicat această problemă a fost dat de informațiile alarmante apărute în mass-media din România. Am pus întrebările pentru a-i da ocazia să se explice. Suntem îngrijorați de un vicepreședinte al Comisiei care va fi urmărit de justiția română pentru lucruri ilegale”, a transmis, pentru HotNews.ro, purtătorul de cuvânt al Partidului Popularilor Europeni, Pedro Lopez de Pablo.
Reacția purtătorului de cuvânt al PPE vine după ce marți seara, președintele grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber, a reacționat și el. „După audierea de astăzi (marți, n.red.) a comisarului-desemnat Mînzatu, există încă întrebări legate de proprietatea ei care necesită clarificare. Este important să avem o Comisie liberă de orice alegaţii şi pentru care integritatea nu este pusă sub semnul întrebării niciun moment. Avem nevoie de certitudine politică şi legală în legătură cu acest lucru”, a spus liderul grupului PPE din PE, care este şi preşedintele formaţiunii paneuropene.
Luată la întrebări în comisii
„Ați cumpărat o casă și ați dublat suprafața fără autorizația cerută. Puteți să ne confirmați că ați extins această casă fără autorizație de la Ministerul Culturii, așa cum a relatat presa, citând ministerul? Cum vedeți rolul de a proteja patrimoniul cultural și cum puteți fi compatibilă cu această funcție?”, a întrebat marți Sabine Verheyen, creștin democrată germană şi membră PPE în Parlamentul European, în cadrul din comisiile PE.
La scurt timp, Henrik Dahl, creștin-democrat danez, a revenit la chestiunea extinderii casei din Brașov şi i-a cerut să confirme dacă „relatarea de presă mințea și dacă Ministerul Culturii mințea”, cu referire la casa din Brașov.
Evaluarea audierii a fost amânată. De ce?
La finele audierilor, purtătoarea de cuvânt a Parlamentului European, Delphine Colard, a anunțat că președinții EMPL și CULT au decis să amâne evaluarea audierii Roxanei Mînzatu. „La fiecare dintre comisari, mai este ceva de lămurit, de aceea evaluările nu s-au putut face”, a declarat vicepreședintele PE Siegfried Mureșan (PNL), mai multor jurnalişti prezenţi la Bruxelles.
Potrivit acestuia, miercuri se va ști dacă evaluările candidaților de comisari se vor face la pachet sau individual. „La doamna Mînzatu este o suspiciune în zona de legalitate. Este o chestiune gravă care trebuie lămurită”, a comentat Mureșan.
Şi Gheorghe Piperea, ales pe listele AUR europarlamentar din partea Grupului Conservatorilor şi Reformiştilor, consideră că subiectul extinderii casei este motivul amânării: “Nu mi se pare că e ceva în neregulă acolo. E un fel de a face un armăsar dintr-un ţânţar. Pare să fie ceva nu chiar inventat, dar firul de care s-au agăţat pentru a amâna validarea”, a spus Gheorghe Piperea într-o discuţie cu mai mulţi jurnalişti.
Victor Negrescu, vicepreşedinte al Parlamentului European din partea grupului social-democrat, nu crede că subiectul extinderii casei va afecta numirea Roxanei Mînzatu. „Eu mă aştept ca toţi comisarii să treacă, fără să fie niciun fel de problemă”, a susţinut acesta cu o zi înainte de audiere.
Ce spune investigaţia Snoop.ro
Dezvăluirile au pornit în urma unei investigații publicate în urmă cu o săptămână de site-ul Snoop. Dezvăluirile au fost confirmate de un document al Ministerului Culturii care susține că imobilul nu a fost declasat din categoria monumentelor istorice potrivit procedurilor legale. Informaţiile au fost confirmate de un document al Ministerului Culturii care susține că imobilul nu a fost declasat din categoria monumentelor istorice potrivit procedurilor legale.
Mai mult, și în cazul în care nu ar fi fost monument istoric, era nevoie de aviz de la Ministerul Culturii conform Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, deoarece extinderea s-a făcut în preajma unui monument istoric, restul clădirii aflate la același număr, lucru pe care Mînzatu a omis să-l spună în Parlamentul European.
Cum a răspuns Roxana Mînzatu în Parlamentul European
“O casă care nu a fost niciodată un monument istoric. Am primit o confirmare oficială de la Ministerul Culturii, din 2011 și de luni, ieri, că această casă nu este monument istoric. Am făcut cerere de certificat de urbanism de la primărie, dar într-adevăr, am terminat procedura abia după ce se finalizase această modernizare, în 2011. Am intrat în legalitate deplină, am plătit impozite, din 2013 este în declarația mea de avere și interese”, a răspns Mînzatu în primă instanţă.
Ea a insistat cu acelaşi tip răspuns şi la a doua întrebare a unui europarlamentar PPE. “Două documente oficiale, unul din 2011 și altul de ieri, ale Ministerului Culturii spun că locuința nu este monument istoric. Este în centrul istoric al orașului, dar nu este monument istoric. Unul dintre documentele vizate, cel din 2011, este în articolul despre care vorbiți, dar îl am și pe celălalt, care este de ieri”.
La finalul audierilor, jurnaliştii au rugat-o pe Roxana Mînzatu să spună ce conţine documentul indicat şi dacă îl va face public. Comisarul desemnat a spus “că nu este un monument istoric, dar că aveam nevoie de un aviz, pentru că mă aflu în centrul istoric”.
La întrebarea HotNews.ro – “E o vulnerabilitate această temă şi faptul că trebuia să existe un aviz?” -, Roxana Mînzatu a răspuns: “Din păcate, nu vreau să blamez eu haosul din arhivele şi procedurile anumitor instituţii din România. Dar clădirea nu a fost niciodată monument istoric. Mama mea are 90 de ani, iar clădirea este mai tânără decât ea. sunt doar erori materiale care trebuiau îndreptate de proprietarul vechi, de statul român.”
Ce arată documentul Roxanei Mînzatu
După ce a răspuns la întrebări în faţa sălii în care a fost audiată, Roxana Mînzatu s-a întâlnit cu jurnaliștii români prezenţi la Bruxelles în cadrul unei reuniuni informale, off the record. Acesta a rugat unul dintre consilierii săi să pună la dispoziţia jurnaliştilor documentul la care s-a referit, pentru a fi publicat. Documentul le-a fost trimis tuturor jurnaliștilor pe WhatsApp.
El este adresat familiei Mînzatu de către Direcția Județeană de Cultură Brașov, datând din noiembrie 2024, iar comisarul desemnat a subliniat pasajul în care se spune „corpul asupra căruia s-a intervenit a fost identificat ca nefăcând parte din monumentul istoric.”
Direcția Județeană invocă prevederile Legii 422/2001 potrivit cărora orice construcții aflate în zonele de protecție ale clădirilor monumente istorice trebuie făcute cu avizul Direcției Județene de Cultură/ Ministerului Culturii. „Am solicitat instituțiilor abilitate demararea procedurilor legale și intrarea în legalitate a imobilului”, se comunică familiei Mînzatu.
De ce extinderea locuinţei nu s-a făcut conform legii
Într-un răspuns primit săptămâna trecută de Snoop, Ministerul Culturii certifică faptul că documentul din 2011 nu declasează clădirea. Mai mult, și dacă aceasta nu mai era monument istoric, era nevoie de aviz de la Ministerul Culturii conform Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, deoarece “extinderea s-a făcut în preajma unui monument istoric, restul clădirii aflate la același număr”.
Ministerul Culturii a precizat, într-un răspuns pentru Snoop.ro, că Lista Monumentelor Istorice nu prevede o excepție pentru corpul C pentru clădirea din strada Lungă, întrucât nu a fost declanșată și derulată o procedură de declasare pentru respectivul corp.
„Regimul juridic de monument istoric nu poate fi înlăturat prin simpla comunicare a unei adrese, ci doar prin redactarea unui ordin de ministru de declasare totală sau parțială care se publică în Monitorul Oficial al României și care are drept consecință radierea din Lista Monumentelor Istorice”, a precizat Ministerul Culturii.
Astfel, extinderea nu se putea face fără un aviz din partea Direcției Județene pentru Cultură care era necesar „chiar și în ipoteza în care corpul C nu ar fi avut regimul juridic de monument istoric, dat fiind faptul că proximitatea acestuia față de monumentul existen îl plasează în zona de protecție”.
