Echipa Statului Paralel se reunește, astăzi, în fața magistraților Curții de Apel București: strategie de ultim moment – cum vor generalii să fenteze justiția

Zi importantă pentru echipa Statului Paralel care se reunește, astăzi, la Curtea de Apel, în fața magistraților. 

Săptămâna trecută, cei patru inculpați s-au prezentat la DNA, unde li s-a prelungit din nou măsura preventivă a controlului judiciar pentru încă 60 de zile. 

În aceste momente, Florian Coldea, Dumitru Dumbravă și Doru Trăilă au contestat această măsură și sunt așteptați să se prezinte în jurul orei 14:00, în fața magistraților de la Curtea de Apel București. 

Cei patru încearcă să scape de această măsură preventivă și să părăsească țara. Au fost depuse mai multe denunțuri de către martori cu identitate protejată, dar și un alt nume foarte important a reieșit din această conexiune, Daniel Moldoveanu, fostul consilier al lui Traian Băsescu pe probleme de securitate națională care ar fi fost implicat, la rândul său, în afacerilor generalilor. S-ar fi încercat și o mediere de către Florian COldea printr-un mesager trimis la denunțătorul principal, Cătălin Hideg. 

Nu este exclus să vedem ca, până la finalul anului, unul dintre dosare să fie trimis în instanță. 

Strategia Statului Paralel pentru a scăpa de acuzațiile din dosar. Ce a declarat Florian Coldea în instanță 

“Practic, în acest efort, arată că procurorul de caz încearcă să facă o falsă dreptate și nu stabilește adevărul faptic, din punctul său de vedere. În acest sens, asigură că, cu abilitățile de analiză, de ofițer de caz, cu peste 20 de ani de activitate, nu a găsit nici măcar o probă care indică faptul că a discutat cu martorul denunțător despre situația sa. Susține că are experiență de 20 ani în activitatea operativă și s-a confruntat de foarte multe ori cu cazuri celebre care au fost publice, denunțuri de oameni disperați, aflați în pragul condamnării, spre exemplu, doamna Udrea, doamna Bica și alți nenumărați miniștri.”

“Precizează că a lucrat direct sau indirect la demantelarea a zeci, poate sute de grupuri de criminalitate economico-financiară, unele cu extensii transfrontaliere maxim sofisticate, cu zeci de modalități de disimulare a produsului unor infracțiuni și de spălarea banilor. Dacă activitatea desfășurată ar fi fost una ilicită, arată că avea și cunoașterea și mijloacele și metodele și consultanța necesară să treacă în clandestinitate, să nu lase urme sau să lase urme greu identificabile de către autoritățile statului român.”

Sursa: Motivarea instanței de la Curtea de Apel București