Populațiile de insecte polenizatoare, precum albinele și sirfidele, sunt în scădere rapidă de zeci de ani, iar statele membre ale Uniunii Europene sunt obligate să inverseze acest declin până în 2030, în baza noilor politici de mediu.
Specialiștii avertizează însă că atingerea acestui obiectiv va necesita „măsuri draconice”.
Scăderi de până la 90% în ultimele decenii
Datele din teren arată un declin dramatic al sirfidelor – insecte care seamănă cu albinele și au un rol esențial în polenizare. În unele cazuri, populațiile au scăzut cu 50 până la 90%, iar fiecare specie pierde anual între 3% și 4% din efective.
În Olanda, de exemplu, aproape jumătate dintre cele peste 300 de specii de sirfide sunt deja incluse pe lista roșie.
Polenizatorii, esențiali pentru agricultură
Specialiștii atrag atenția că impactul depășește cu mult lumea insectelor.
Aproximativ 80% dintre plantele cu flori depind de polenizare.
Circa 85% dintre culturile agricole au nevoie de polenizatori.
Fără aceste insecte, produse comune precum merele, cireșele sau castraveții ar putea deveni rare sau mult mai scumpe.
Cauzele declinului
Experții identifică patru factori principali care contribuie la dispariția polenizatorilor: utilizarea intensivă a pesticidelor, excesul de azot din sol, schimbările climatice, pierderea habitatelor naturale („peisajul curățat” de zone sălbatice).
Larvele de sirfide sunt afectate în mod direct de pesticide, deoarece se hrănesc cu afide contaminate, acumulând astfel substanțe toxice.
„Nu mai e timp doar pentru studii”
Deși cifrele sunt considerate alarmante, în unele state, precum Olanda, autoritățile au ales să înceapă cu programe extinse de monitorizare.
În următorii ani, insectele vor fi numărate în 150 de locații, de mai multe ori pe sezon, într-unul dintre cele mai ample proiecte de acest tip.
Totuși, entomologii avertizează că simpla colectare de date nu este suficientă.
„Știm de mult timp că populațiile sunt în scădere. Acum sunt necesare măsuri drastice”, spun specialiștii.
Soluții: mai puține pesticide și mai mult spațiu pentru natură
Printre măsurile propuse de experți se numără reducerea semnificativă a utilizării pesticidelor, diminuarea poluării cu azot, extinderea agriculturii prietenoase cu natura, transformarea unor suprafețe agricole în habitate naturale.
O analiză recentă arată că doar într-o singură țară ar fi necesară conversia a cel puțin 100.000 de hectare de teren agricol în spații naturale pentru a proteja polenizatorii.
Presiune pe statele UE
În contextul noilor reglementări europene privind restaurarea naturii, statele membre trebuie să demonstreze progrese rapide în stoparea declinului polenizatorilor.
Specialiștii avertizează însă că, fără intervenții ferme și rapide, obiectivul pentru 2030 riscă să rămână doar pe hârtie.
MAI MULT MEDIAFAX
