Tribunalul din Assen începe marți judecarea unuia dintre cele mai răsunătoare jafuri de artă din ultimii ani, care a vizat inclusiv tezaurul de aur de la Coțofenești, piesă de patrimoniu cu valoare simbolică inestimabilă pentru România.
Trei bărbați – Douglas W., Bernhard Z. și Jan B. – vor fi aduși în fața instanței, fiind acuzați de implicare în furtul comis în ianuarie anul trecut la Muzeul Drents din Olanda.
Un al patrulea suspect, acuzat că ar fi furat plăcuțele de înmatriculare folosite la mașina de evadare, va fi judecat separat, la finalul acestui an.
Jaf șocant, în câteva secunde
Furtul a șocat opinia publică prin modul de operare: suspecții au folosit un dispozitiv exploziv – descris ca o bombă cu artificii de mare putere – pentru a arunca în aer o ușă a muzeului și a pătrunde în interior.
Printre obiectele furate s-au numărat coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice, piese împrumutate de Muzeul Național de Istorie a României.
Reacțiile nu au întârziat: cazul a provocat un val de indignare atât în Olanda, cât și în România.
La acel moment, premierul Marcel Ciolacu a calificat piesele drept „de o valoare inestimabilă” și și-a exprimat încrederea că autoritățile olandeze îi vor identifica rapid pe făptași.
La scurt timp după jaf, directorul Muzeului Național de Istorie din București a fost demis, fiind acuzat că nu a asigurat protecția adecvată a exponatelor.
Recuperare parțială după negocieri
Un moment-cheie al anchetei a avut loc la începutul lunii aprilie, când autoritățile au anunțat recuperarea coifului și a două dintre cele trei brățări.
Descoperirea a fost posibilă în urma unei înțelegeri cu doi dintre suspecți, care au păstrat tăcerea luni de zile în fața anchetatorilor.
Potrivit informațiilor prezentate în instanță, acordurile încheiate ar putea duce la reducerea pedepselor pentru Douglas W. și Jan B., detalii ce urmează să fie clarificate de procurori.
Un suspect neagă implicarea
În schimb, Bernhard Z. respinge acuzațiile. Avocatul său a declarat că nu a fost încheiat niciun acord cu acesta și că clientul său neagă orice implicare în furt.
Pe parcursul audierilor preliminare, inculpații au reclamat și metodele de investigare, susținând că ar fi fost supravegheați de serviciile de informații olandeze.
Bernhard Z. a afirmat chiar că ar fi descoperit dispozitive de ascultare în celula sa.
Probe și detalii din anchetă
Ancheta a scos la iveală și elemente concrete care îi leagă pe suspecți de jaf.
De exemplu, Jan B. ar fi cumpărat un baros și un ciocan de lemn cu două zile înainte de spargere, iar ADN-ul său a fost identificat pe o rangă găsită în sala de expoziție.
În perioada următoare, instanța din Assen va analiza atât probele, cât și circumstanțele personale ale inculpaților, într-un dosar care a devenit simbolic nu doar pentru justiția olandeză, ci și pentru protejarea patrimoniului european.
Întrebarea care rămâne
Furtul coifului de la Coțofenești rămâne unul dintre cele mai sensibile episoade recente pentru România, atât prin valoarea materială, cât și prin încărcătura identitară a obiectului.
Deși recuperarea parțială a tezaurului aduce o oarecare ușurare, procesul care începe acum va trebui să stabilească responsabilitățile și să răspundă unei întrebări esențiale: cum a fost posibil ca unele dintre cele mai importante artefacte ale României să fie furate atât de ușor dintr-un muzeu european?
MAI MULT MEDIAFAX
