După ce senatorul USR a participat la alegerile parlamentare din Ungaria ca observator, acesta a subliniat că România poate să își îmbunătățească întregul proces electoral, exemplificând practicile electorale maghiare, subliniind: „Avem de învățat din procedura de organizare”.
Prezența la vot și mobilizarea cetățenilor
„Când vezi aproape 80% prezență la vot într-un tur de scrutin și îl compari cu media de 50% din România, acest lucru te face să te întrebi dacă putem face și în România niște lucruri mai bine. Fie pe partea de organizare a campaniei electorale, fie pe partea de informare a cetățenilor și evident de a-i mobiliza, a-i face pe oameni să le pese de vot”, spune Pălărie, despre prezența ridicată la scrutin.
Eficiența secțiilor de votare
Un alt aspect remarcat a fost programul mai scurt de votare din Ungaria, dar și numărul de votanți arondați la o secție de votare.
„Spre surprinderea mea foarte mare, să nu uităm, programul de vot a fost unul mai scurt. Secțiile de votare din toată Ungaria s-au închis la ora 19, cu două ore mai devreme față de ora de închidere din România. În general, grosul secțiilor de votare din Budapesta sunt dimensionate la un registru electoral de 800-900 de votanți, nu 2000 de votanți ca în România. Asta înseamnă mai multe secții de votare dacă este necesar și uitați-vă, că în mai puține ore se poate organiza un proces în care votul să fie bine organizat”, declară Pălărie.
Simplitatea buletinelor de vot
În plus, senatorul a mai criticat și formatul buletinelor de vot din România, în comparație cu cel al statului vecin.
„Buletinul de vot este unul cât se poate de simplu, știți ca un proces electoral cu o listă națională și cu o listă pe circumscripție, dar chiar și în aceste condiții, deși au fost două buletine de vot de bază și pentru minorități un al treilea buletin de vot, buletine de vot erau extrem de simple, puse pe o singură pagină. Eu cred că România a rămas ultimul dinozaur în viață, cu un cearșaf sau cu un ziar ca buletin de vot, unde este atât de simplu să greșești când vezi tuș, care se transmite ca ștampila de pe o pagină pe alta, ducând la contestații și uneori chiar la controverse majore”, afirmă Pălărie.
MAI MULT MEDIAFAX





