„Aceasta este factura anuală pe care românii o suportă”, a afirmat vicepremierul, care a descris aceste societăți drept „găuri negre pentru economia României”.
Potrivit acesteia, cei mai mari contributori la datoriile bugetare sunt CFR Marfă, SNCFR și Romaero. Oficialul a subliniat însă că firmele de stat nu pot fi tratate unitar, întrucât unele reprezintă infrastructuri critice, altele platforme industriale strategice, iar altele sunt entități comerciale sau vehicule reziduale care generează pierderi constante.
Fiecare companie din portofoliul pilot a fost evaluată, potrivit vicepremierul Oana Gheorghiu, pe șapte dimensiuni: strategie, guvernanță, model de business, performanță comercială, operațională, patrimonială și financiară. Datele financiare au fost preluate automat din sistemele Ministerului Finanțelor și ANAF, pentru a elimina raportările redundante și a asigura o bază comună de analiză.
În urma evaluării, Guvernul a împărțit cele 22 de companii în șase categorii de acțiune.
La infrastructură critică au fost incluse Elcen, Oil Terminal și CFR SA, unde se propun investiții, profesionalizare și consolidare financiară.
În categoria deciziei strategice au fost incluse Minvest, Remin, Avioane Craiova și Romaero, pentru care sunt necesare hotărâri interministeriale și audituri independente.
CNCIR a fost încadrată la „transformare pe model european”, iar CFR Călători, Metrorex și Tarom la „redresare operațională”, cu măsuri ferme și posibil sprijin de specialitate din afara țării. Alte companii au fost încadrate la fuziune și absorbție sau la ieșire ordonată din portofoliu, prin lichidare controlată.
MAI MULT MEDIAFAX
