Confederația Patronală Concordia: Inflația frânează consumul și schimbă ritmul economiei

Datele recente confirmă o schimbare de dinamică în economia României, arată analiza Confederației Patronale Concordia, astfel că, după mai multe luni de temperare, în martie, rata anuală a inflației a revenit pe creștere, ajungând la 9,87%, de la 9,31% în februarie, pe fondul scumpirii combustibililor și al contextului extern volatil.

Evoluția remarcată de patronate vine după un an 2025 în care ajustări importante, atât în zona prețurilor la energie, cât și în cea fiscală, au contribuit semnificativ la nivelul actual al inflației.

„În aceste condiții, presiunile asupra prețurilor rămân ridicate pe termen scurt, chiar dacă pentru a doua parte a anului există premisele unei temperări. Vara anului trecut a adus majorări semnificative de prețuri, iar când vom compara nivelurile din 2026 cu această perioadă, deja scumpă, rata anuală a inflației va scădea în mod natural, chiar și în absența unor reduceri efective de prețuri”, arată Concordia.

Confederația Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești, cu o contribuție de 30% din PIB și aproape jumătate de milion de angajați în peste 4.200 de companii mari și mici, cu capital românesc și străin.

Consumul încetinește, economia resimte

Potrivit sursei citate, creșterea inflației se transmite tot mai clar în economie prin erodarea puterii de cumpărare și deteriorarea încrederii consumatorilor. Datele din comerțul cu amănuntul indică o contracție constantă, începând cu a doua jumătate a anului trecut, ritmul anual al vânzărilor cu amănuntul ajungând la -6,2% în februarie 2026, cu scăderi și mai pronunțate în zona bunurilor nealimentare (-9,4%), un segment care reflectă fidel gradul de incertitudine și presiunea resimțită de gospodării.

Această evoluție reprezintă o ajustare firească a comportamentului de consum: gospodăriile își prioritizează cheltuielile esențiale și reduc achizițiile discreționare.

„Într-o economie în care consumul privat a reprezentat principalul motor de creștere în ultimii ani, o astfel de schimbare are efecte directe și imediate asupra ritmului activității economice. Probabilitatea ca primele două trimestre din 2026 să înregistreze o dinamică negativă a PIB real este ridicată”, arată patronatele.

Mediul de afaceri, sub presiuni multiple

Potrivit sursei citate, dincolo de impactul asupra consumului, mediul de afaceri traversează o perioadă de ajustare mai amplă. Creșterea costurilor cu energia și materiile prime se suprapune cu menținerea unor costuri ridicate de finanțare, iar presiunea statului pe piețele financiare interne a limitat accesul sectorului privat la resurse mai ieftine.

„În aceste condiții, o parte dintre companii sunt nevoite să absoarbă presiunile de cost, cu efecte vizibile asupra planurilor de investiții și asupra gestionării lichidității. Aceste evoluții sunt tipice perioadelor de inflație ridicată, combinată cu incertitudine externă și indică o economie aflată într-un proces de recalibrare, nu de criză structurală”, arată documentul.

Conform sursei citate, există perspectivele unei reveniri, însă condiționate. Pe termen scurt, datele temperează orice optimism. Revenirea va depinde, în mod esențial, de trei factori: stabilizarea inflației, refacerea încrederii consumatorilor și a mediului de afaceri și menținerea unui cadru macroeconomic predictibil.

În absența unor noi șocuri externe majore, Concordia transmite că este rezonabil să anticipeze că inflația va intra pe o traiectorie descendentă în a doua jumătate a anului, creând premisele pentru o revenire treptată a consumului și, implicit, a creșterii economice. Această revenire nu va fi însă imediată.  Reconstrucția încrederii este un proces de durată, care nu poate fi grăbit prin declarații, ci doar prin acțiuni concrete și consecvente.

În acest context, Concordia consideră câteva direcții rămân esențiale:

• Predictibilitate și stabilitate – companiile și gospodăriile au nevoie de un orizont clar. Incertitudinea prelungită privind cadrul fiscal și de reglementare amplifică reticența față de consum și investiții și trebuie încheiată prin decizii clare și asumate.
• Eficientizarea cheltuielilor publice – reducerea presiunii statului pe piețele financiare interne ar contribui direct la scăderea costurilor de finanțare pentru sectorul privat și ar elibera resurse necesare economiei reale.
• Susținerea IMM-urilor și atragerea investițiilor – acestea sunt segmentele cu cel mai mare potențial de absorbție a forței de muncă și de generare rapidă de valoare adăugată în perioadele de relansare.

„Relația dintre inflație și consum devine tot mai vizibilă în datele economice ale României. După o perioadă de creștere susținută de cererea internă, economia traversează o etapă de ajustare, inevitabilă în contextul dat, dar nu ireversibilă. Viteza și calitatea redresării vor depinde de modul în care factorii de decizie, publici și privați deopotrivă, vor reuși să construiască condițiile pentru reluarea creșterii într-un mod sustenabil”, au conchis patronatele.