Repatrierea Coifului de la Coțofenești redeschide o rană mai veche în istoria modernă a României. Muzeul Național de Istorie, așezământ cultural care adăpostește, protejează și păstrează valorile de patrimoniu ale țării noastre, suferă la propriu. Și nu de ieri de azi, ci de 24 de ani, peste două decenii în care mare parte din istoria României este depozitată în spații improprii.
Săptămâna viitoare, Coiful de la Coțofenești va ajunge, din nou, în România. Dincolo de bucuria incontestabilă a acestei repatrieri revine în actualitate, însă, o dramă profundă.
Artefacte de o valoare inestimabilă sunt „ascunse” prin subsoluri, pentru că Muzeul Național de Istorie, după două decenii de eforturi zadarnice, nu este renovat.
Astfel, trecutul României nu se află la vedere, ci „depozitat”, ca și cum cuiva i-ar fi rușine să-l aducă sub ochii vizitatorilor din țară și din lume.
Un tablou general deplorabil și alarmant
Coiful de la Coțofenești a fost furat în luna ianuarie a anului 2025, din Muzeul Drents – Assen, Olanda.
- Piesa de patrimoniu făcea parte din expoziția „Dacia – Tărâmul Aurului și Argintului”.
- Hoții, echipați cu dispozitive pirotehnice, au spart vitrinele și au furat coiful, vechi de 2.500 de ani, dar și mai multe brățări de aur. (alte detalii AICI)
Procurorii solicită pedepse maxime pentru autorii jafului Tezaurului de la Coțofenești. (mai multe detalii AICI)
Din păcate, bucuria repatrierii Coifului de la Coțofenești este „umbrită” de un adevărat dezastru cu rădăcini înfipte în anul 2002. Gândul prezintă un tablou general deplorabil și alarmant, în centrul căruia se află chiar Muzeul Național de Istorie a României.
Istoria României, prizonieră într-un șantier. Ministrul Culturii: „Condițiile de păstrare sunt improprii”
Muzeul Național de Istorie s-a transformat în șantier în anul 2002. Guvernele s-au perindat unul după altul, șantierul a rămas o constantă dureroasă, un exemplu de lucru prost făcut.
Muzeul Național de Istorie are în administrare un număr impresionant de obiecte de patrimoniu. Raluca Turcan, fost ministru al Culturii, spunea că „reprezintă cea mai valoroasă şi semnificativă parte a patrimoniului nostru arheologic, numismatic şi istoric al ţării”.
Cu toate acestea patrimoniul arheologic, numismatic și istoric al României rămâne, în mare parte, depozitat în condiții impropii.
De altfel, András Demeter – ministrul Culturii – a îndreptat un deget acuzator către foștii manageri ai muzeului și a tras un semnal de alarmă.
„Managementul nu a fost capabil să identifice alternativa sigură sau cât de cât sigură și nu și-a asumat responsabilitatea opțiunii și evacuarii bunurilor, astfel încât să se creeeze frontul de lucru, din acest motiv s-au pierdut bani, s-a intrat în conservare, s-a restrâns spațiul oricum insuficient, este un disconfort pentru salariați pentru vizitatori scade atractivitatea și în continuare rămân periclitate toate bunurile, condițiile de păstrare sunt improprii, nu există condițiile climatice necesare”, a spus ministrul Culturii în luna ianuarie a acestui an.
Reabilitarea structurii de rezistență a început în iarna anului 2002
Muzeul Național de Istorie are sediu în fostul Palat al Poștelor, inaugurat în anul 1901. Imobilul – realizat după planurile arhitectului Alexandru Săvulescu – a fost serios avariat de cutremurele din 1940 și 1977.
În luna septembrie a anului 2002, s-a luat decizia ca expoziția permanentă să fie demontată și împachetată corespunzător.
- Obiectele de patrimoniu, de o valoare inestimabilă, urmau să fie mutate în depozite, tocmai pentru a fi protejate pe durata lucrărilor.
- La momentul respectiv, s-a precizat că vor rămâne trei secții de expoziții permanente – Tezaurul Istoric, Lapidarium-ul și Copia Columnei lui Traian).
- Holul central al muzeului urma să găzduiască doar expoziții temporare.
Reabilitarea structurii de rezistență a început în iarna anului 2002, lucrările fiind executate, până în septembrie 2005, în proporție de aproximativ 50%.
„Finalizarea lucrării de reconstrucție era așteptată pentru mijlocul anului 2007, termen care nu a putut fi respectat”, s-a precizat pe site-ul Muzeului Național de Istorie.
„În anul 2006, din lipsă de fonduri, lucrările au fost sistate”
Potrivit unei anchete realizate de PressOne, reprezentanții muzeului au specificat că în anul 2006 nu au mai existat „fonduri” pentru continuarea lucrărilor de reabilitare.
Clădirea a rămas într-o situație precară, care se agravează permanent. În acest timp, patrimoniul național al României rămâne în depozit, pentru a fi protejat.
„În anul 2006, din lipsă de fonduri, lucrările au fost sistate, după ce doar o mică parte fuseseră finalizate. Clădirea se află într-o situație extrem de dificilă, cele mai multe spații neputând fi folosite pentru organizarea de expoziții sau activități cu publicul. În zona expoziției de bază au fost amenajate depozite temporare, pentru a se asigura protecția patrimoniului național. Din păcate, situația clădirii se agravează din ce în ce mai mult, în condițiile în care, fondurile de care dispune instituția permit doar intervenții minore și care nu au efect pe termen lung”, au precizat reprezentanți ai Muzeului Național de Istorie.
100 milioane de euro se duc pe Apa Sâmbetei?
Au trecut 24 de ani și Muzeul Național de Istorie nu a fost reabilitat. Nici măcar nu există un calendar bine stabilit, iar termenele fixate anterior au fost depășite.
În anul 2026 s-a vorbit despre finalizarea lucrărilor în anul 2021. În 2020, directorul Muzeului Național de Istorie spunea că anul 2022 – însă doar într-un scenariu optimis – ar fi anul în care ar putea fi redeschis întregul muzeu.
Numai că factorul esențial era finanțarea. Reabilitarea muzeului urma să fie finalizată doar dacă „vor fi acordate fondurile necesare”.
Încă din anul 2024, Ministerul Culturii anunța printr-un comunicat că investiția – în ceea ce privește reabilitarea Muzeului Național de Istorie – se ridică la 100 milioane de euro.
„Investiția de la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti este estimată la peste 100 de milioane de euro. MNIR va deveni al doilea cel mai mare monument istoric consolidat și restaurat în România, cu o suprafață totală de 32.000 mp, după Palatul Culturii din Iași, unde investiția realizată prin Unitatea de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii a fost de 26,4 milioane euro, în perioada 2007–2016”, se preciza în comunicat.
Cel mai mare muzeu din România agonizează de 24 de ani
Muzeul Național de Istorie este cel mai mare muzeu din România. Totodată, esre unul dintre marile muzee europene.
- Muzeul reunește cele mai importante descoperiri arheologice și documente istorice ale României.
- Multe dintre ele sunt unicate nu numai în țară, dar și în Europa și în lume.
- Muzeul are în administrare și Colecția Filatelică a României (peste 16 milioane de bunuri filatelice).
- Este cea mai mare colecție de acest fel din sud-estul Europei.
Clădirea muzeului are grave probleme, care afectează condițiile de păstrare, conservare și expunere a bunurilor de patrimoniu.
Au existat intervenţii asupra imobilului istoric, dar acestea s-au degradat în timp. Consolidarea nu a fost finalizată.
Marile probleme de la Muzeul Național de Istorie
- Starea critică a acoperișului – provoacă infiltrații și inundații în foarte multe zone, inclusiv în cele în care este depozitat patrimoniul sau în expoziții.
- Instalațiile electrice și sanitare învechite și deteriorate.
- Umiditatea excesivă – a făcut inutilizabilă o mare parte a subsolului.
- Clădirea nu poate asigura, în cele mai multe dintre spațiile sale, o temperatură și o umiditate optime pentru depozitarea obiectelor de patrimoniu.
- Expoziția permanentă a muzeului – se întindea pe o suprafață de peste 12.000 mp – a fost restrânsă.
- Au rămas deschise pentru public doar Tezaurul Istoric, Lapidarium și Copia Columnei lui Traian, plus expozițiile temporare organizate în holul central.
Restul exponatelor au fost depozitate. În timp, numărul artefactelor achiziţionate şi neexpuse s-a mărit. Spaţiile de expunere și cele de depozitare au devenit insuficiente.
2026. Trecutul României, închis în cutii
Tabloul general este unul sumbru. Muzeul Național de Istorie a României rămâne, încă, un șantier. Nu există curent, nu există apă, nu există încălzire.
În total, ar fi vorba despre aproape 18 milioane de piese de patrimoniu, iar cele mai multe dintre acestea sunt depozitate în spații improprii, în cutii.
„E șocant pentru unii care vin de afară și văd că astea sunt condițiile în care e ținut patrimoniul, dar ăsta e adevărul. Am avut și președinți ai României aici, care ne-au promis că muzeul va fi gata. Au venit, au văzut, au plecat și nu s-a făcut nimic”, spunea, în luna octombrie a anului 2005, Alexandru Bădescu, șef secție Patrimoniu a Muzeului Național de Istorie, pentru observatornews.ro.
Fost manager, demis în 2025: „Sunt lucruri care s-au pierdut, am reclamat la Poliție, la Parchet”
„În 2002, s-a luat decizia refacerii muzeului și a consolidării clădirii”, spunea – în anul 2024 – arheologul Ernest Oberlander-Târnoveanu.
Acesta a condus Muzeului Național de Istorie a României (MNIR) din iunie 2010, ca interimar, și din 2011 ca manager cu drepturi depline
„În acel context, expoziția a fost strânsă, iar piesele, depozitate fără nici un fel de protecție în spațiile fostelor săli de expoziție. Alte obiecte erau depuse în subsol.
- Primul lucru a fost amenajarea de depozite și protejarea pieselor, punerea lor în ambalaje care să le protejeze.
- Asta a luat ani de zile, pentru că vorbim despre o colecție foarte mare.
- Partea veche a muzeului avea în jur de 550.000 de piese, la care s-au mai adăugat altele, astfel că în acest moment sunt 18 milioane.
- Au fost lucruri care s-au pierdut în perioada 2002 – 2006, când muzeul a fost în șantier.
Piesele au fost mutate dintr-un spațiu în altul pe măsură ce se extindea șantierul. Sunt lucruri care s-au pierdut, am reclamat la Poliție, la Parchet. Până în prezent, n-au fost recuperate o serie de piese care n-au mai apărut în inventar.
Suntem într-un proces de refacere a muzeului și de consolidare, care a început în 2002 și s-a întrerupt în 2006, lăsând clădirea într-o stare mai proastă decât era”, spunea arheologul Ernest Oberlander-Târnoveanu, într-un interviu pentru Libertatea.
Începând cu luna decembrie 2025, Cornel Constantin Ilie este noul manager interimar al Muzeului Național de Istorie a României (MNIR). Acesta a preluat funcția după ce Ernest Oberländer-Târnoveanu a fost demis de la conducerea instituției, la începutul anului 2025.
Cornel Constantin Ilie este noul manager interimar al Muzeului Național de Istorie a României (MNIR) | Foto – Facebook MNIR
„În luna noiembrie a fost reluat proiectul de reabilitare, după o încercare nereușită în 2016”
Reabilitarea clădirii Muzeului Național de Istorie a României rămâne, încă, în faza de proiect. Dincolo de speranțe și planuri, dincolo de declarații politice optimiste sau acuzatoare, obiectele de patrimoniu ale României rămân, deocamdată, prizonierele unor spații improprii.
„În luna noiembrie a fost reluat proiectul de reabilitare (după o încercare nereușită în 2016), un nou demers ce a deschis seria măsurilor practice pentru realizarea proiectului de restaurare, consolidare, extindere și reamenajare a sediului muzeului. În prezent muzeul prezintă publicului expoziţiile permanente – Tezaurul Istoric, Copia Columnei lui Traian, Lapidarium – precum şi expoziţii temporare cu tematică diversă, organizate în Holul Central”, se arată pe site-ul Muzeului Național de Istorie a României.
Au trecut deja 24 de ani de la începerea lucrărilor de reabilitare. Anul 2026 va reprezenta un nou început pentru Muzeul Național de Istorie a României? Din nefericire, există un precedent periculos al tergiversării, permanentizat de peste două decenii.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
- Cele patru coifuri „gemene” ale Coifului de la Coțofenești despre care puțini au auzit
- Anunțul original al descoperirii coifului de la Coțofenesti, cu 99 de ani în urmă, scos din arhivă de Cătălin Oprișan. Cum a fost relatată descoperirea în presa vremii
- Primele imagini cu coiful de la Coțofenești și brățările dacice recuperate. Directorul muzeului Drents: „Coiful de la Coțofenești a fost deteriorat”
- În ce stare se află tezaurul recuperat. Cum s-a deteriorat coiful de la Coțofenești în urma furtului
