Evenimentul Economist Romania Government Roundtable 2026, organizat la București pe durata a trei zile, a adus împreună șefi de stat, premieri, miniștri, guvernatori de bănci centrale, experți internaționali și reprezentanți ai mediului de afaceri global.
Discuțiile au acoperit securitatea internațională, energie, finanțe, tehnologie, democrație și viitorul integrării europene, într-un context în care tensiunile geopolitice sunt în creștere tot mai mare.
Printre participanți s-au aflat președintele României Nicușor Dan, președinta Republicii Moldova Maia Sandu, premierul României Ilie Bolojan, premierul Republicii Moldova Alexandru Munteanu, premierul Albaniei Edi Rama, ministrul român al finanțelor Alexandru Nazare, ministrul energiei Bogdan Ivan, dar și oficiali europeni și internaționali precum Enrico Letta, Frans Timmermans, Tarja Jaakkola din partea NATO și economistul Daron Acemoglu.
Evenimentul a reunit și guvernatori de bănci centrale, printre care Mugur Isărescu și Yannis Stournaras, alături de reprezentanți ai Băncii Mondiale, Comisiei Europene și industriei energetice globale.
România între trecut istoric și presiuni actuale
În deschiderea reuniunii, președintele României Nicușor Dan a vorbit despre evoluția istorică a țării și pe capacitatea de adaptare la crizele care sunt în desfășurare. El a descris transformarea economică post-1990 drept un proces de recuperare accelerată.
„Din perspectiva experiențelor negative ale țării în timpul primului și celui de-al doilea război mondial și în timpul erei comuniste postbelice până în 1990, dezvoltarea ulterioară a României trebuie considerată o mare poveste de succes”, a declarat președintele.
În cadrul evenimentului, acesta a prezentat și evoluția economică a țării, inclus cu referințe la creșterea PIB-ului și la paritatea puterii de cumpărare de la 26% în anul 2000 la aproximativ 78% în 2024.
În analiza contextului actual, Nicușor Dan a vorbit și despre riscurile generate de atacuri hibride și de războiul informațional, dar și despre problemele internaționale care afectează economiile europene.
Președintele a făcut trimitere la nevoia de consolidare a instituțiilor și la propunerile lui Daron Acemoglu privind reforma structurală.
Acesta a susținut și accelerarea integrării pieței unice europene în energie, servicii financiare și infrastructură digitală, idee asociată și cu raportul lui Enrico Letta.
Republica Moldova și echilibrul geopolitic regional
Într-un mesaj video, difuzat în cadrul aceluiași eveniment, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a vorbit despre presiunile externe asupra țării sale și despre cât contează cooperarea cu România și Uniunea Europeană.
„Încercările Moscovei de a destabiliza Republica Moldova au eșuat, iar Republica Moldova s-a dovedit rezistentă.”, a afirmat aceasta.
Ea a făcut referire și la rolul Ucrainei în stabilitatea regională. Sprijinul european a fost prezentat de președinta Republicii Moldova ca element decisiv în procesul de reformă și apropiere de Uniunea Europeană.
Instabilitate globală și crize succesive
Discuțiile din cadrul Economist Romania Government Roundtable 2026 s-au extins apoi și spre subiecte de actualitate, precum pandemia, războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu și presiunile energetice globale.
Acestea au afectat fluxurile comerciale și au crescut volatilitatea piețelor.
S-a discutat și despre efectele asupra României, care traversează o perioadă de consolidare fiscală și ajustare bugetară, având în vedere instabilitatea economică pe scară largă care se instaurează în ultima perioadă.
Energie, inflație și rolul băncilor centrale
Un alt moment central din cadrul conferinței fost intervenția guvernatorilor de bănci centrale Mugur Isărescu și Yannis Stournaras, care au analizat efectele crizei energetice globale.
„Pasivitatea nu este o opțiune atunci când lovesc crizele”, a spus Mugur Isărescu, care a adăugat că, totuși, „sunt necesare politici proactive”.
El a vorbit, de altfel, și despre importanța coordonării între politica fiscală și cea monetară.
În paralel, Yannis Stournaras a avut un discurs despre efectele de durată ale șocurilor energetice și asupra presiunilor inflaționiste persistente în Europa, chiar și după eventuale stabilizări ale conflictelor globale.
Securitate, NATO și arhitectura de apărare
Într-o sesiune despre arhitectura de securitate a Europei, Tarja Jaakkola, reprezentantă NATO, a vorbit despre modul în care alianța ajută Europa să își dezvolte industria și capacitățile de apărare.
Ea a discutat, printre altele, despre obiectivele ambițioase de cheltuieli ale blocului comunitar, planurile de reînarmare, achizițiile publice, producția și problemele de interoperabilitate.
Totodată, ministrul român al Apărării, Radu Miruța, a dezvăluit că 40% din bugetul ministerului său este alocat unor noi investiții în proiecte SAFE. Reprezentanții industriei de la PPC Group și E.ON România au declarat că UE are în sfârșit o strategie de apărare, dar au regretat că nu are o strategie de securitate energetică.
Europa trebuie să depășească Pactul verde și să stabilească în sfârșit o piață unică în domeniul energiei. Cei doi au spus că blocul comunitar nu a învățat lecțiile crizei Rusia-Ucraina, și anume că sistemele bazate pe electricitate sunt cele mai bune. În România, aceștia au susținut că sectoarele public și privat trebuie să colaboreze mai strâns.
România și direcția strategică
Depășirea fragmentării în politică, apărare, securitate și energie au fost temele majore ale celei de-a doua zile a evenimentului.
Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a vorbit despre poziția strategică a României la frontiera estică a Europei și a îndemnat UE să o consolideze prin continuarea extinderii spre est și investiții în coridoare energetice.
El a susținut că apărarea, securitatea și dezvoltarea economică sunt inseparabile și că extinderea UE către Balcanii de Vest și Republica Moldova va contribui la securitatea și ponderea economică a Europei.
Premierul a spus că provocarea pentru guvernul său este de a aborda lipsa unei bune guvernări, de a asigura stabilitate și creștere economică și de a crește nivelul de trai al cetățenilor săi.
Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a fost de acord cu Bolojan și a declarat că țara sa „face lucruri pe nume și nu doar vorbește” în ceea ce privește aderarea la UE.
MAI MULT MEDIAFAX
