ARB, reacţie la investigaţia Consiliului Concurenţei privind ROBOR: Băncile au respectat legislaţia, iar evoluţia indicelui este determinată de fundamentele pieţei monetare, nu de acorduri între bănci

„Ne exprimăm convingerea că analiza finală a autorităţilor va confirma că băncile au acţionat în permanenţă cu bună-credinţă, în conformitate cu cadrul legal şi de reglementare aplicabil, precum şi cu regulile şi metodologiile stabilite de autorităţile competente“, a transmis ARB.

Consiliul Concurenţei urmează să audieze instituţiile de credit vizate de investigaţie, după ce toate cele zece bănci au primit o copie a raportului elaborat de echipa de investigaţie. Potrivit autorităţii de concurenţă, analiza a vizat activitatea băncilor pe piaţa monetară interbancară în cadrul procedurii de fixing, precum şi în intervalul de 15 minute de după fixing, respectiv operaţiunile de atragere şi plasare de depozite interbancare de către băncile participante la stabilirea ratelor ROBOR/ROBID la nivel naţional.

Mai multe bănci vizate au transmis deja puncte de vedere, unele susţinând că au avut o conduită conformă şi aliniată cerinţelor legale. În funcţie de evoluţia etapelor următoare ale investigaţiei, instituţiile de credit au arătat că iau în calcul utilizarea căilor legale de contestare, inclusiv în instanţă.

ARB subliniază că Banca Naţională a României are rol de organizator, reglementator şi supraveghetor al pieţei monetare interbancare, potrivit Normei 4/1995 privind funcţionarea acestei pieţe. Asociaţia arată că legislaţia impune criterii stricte de participare, iar regulile de tranzacţionare şi de transparenţă sunt stabilite la nivelul pieţei.

„În calitatea sa de supraveghetor al acestei pieţe reglementate, BNR dispune, în conformitate cu Regulamentul Uniunii Europene nr. 596/2014, de cadrul legislativ necesar pentru prevenirea abuzului de piaţă legat de manipularea indicilor de referinţă“, susţine ARB.

Asociaţia afirmă că nu deţine informaţii potrivit cărora băncile ar fi fost sancţionate pentru modul în care şi-au respectat obligaţiile privind cotarea sau că BNR s-ar fi sesizat în contextul regulamentului european privind abuzul de piaţă.

ARB avertizează că modul în care subiectul a fost prezentat în spaţiul public poate crea confuzie cu privire la funcţionarea unei pieţe reglementate şi poate genera efecte negative asupra stabilităţii financiare.

„În cazul unor subiecte cu impact sistemic, evaluările sau concluziile anticipate pot genera efecte care depăşesc cadrul investigaţiei şi influenţează negativ funcţionarea pieţei şi percepţia publică. Este esenţial ca dezbaterea publică asupra acestui indicator să fie realizată cu maximă rigoare şi responsabilitate“, a transmis ARB.

Asociaţia susţine că ROBOR are un rol principal în transmisia politicii monetare şi în funcţionarea pieţei monetare, fiind totodată important pentru stabilitatea financiară. Procesul de fixing este descris de ARB drept unul riguros, bazat pe cotaţii de lichiditate din piaţa interbancară şi supravegheat de BNR după reguli stricte.

În ceea ce priveşte creşterea dobânzilor începând cu anul 2022, ARB susţine că fenomenul nu a fost unul local, ci a fost determinat de factori macroeconomici precum inflaţia, deficitele fiscale, criza energetică, războiul din Ucraina şi structura economiei.

„Factorii care influenţează evoluţia ROBOR sunt legaţi direct de dezechilibrele macroeconomice, de nivelul ratei inflaţiei şi al dobânzii de politică monetară, de necesarul de lichiditate, percepţia agenţiilor de rating şi a finanţatorilor în general, precum şi instabilitatea politică şi guvernamentală“, potrivit ARB.

Asociaţia mai arată că fiecare bancă îşi stabileşte independent strategia de preţ şi cotaţiile, pe baza propriilor analize de risc şi a costurilor de finanţare. În opinia ARB, similitudinea cotaţiilor în anumite momente nu reprezintă o înţelegere între bănci, ci o reacţie normală a unor actori economici aflaţi sub aceleaşi presiuni de piaţă.

ARB aminteşte că, în 2022, România s-a confruntat cu o rată ridicată a inflaţiei, care a ajuns la 16,8% în noiembrie, iar BNR a majorat dobânda de politică monetară de opt ori, de la 1,75% în 2021 la 6,75% la finalul anului 2022.

Asociaţia mai precizează că o investigaţie similară privind instituţiile de credit active pe piaţa monetară interbancară şi modul de stabilire a ROBOR a fost declanşată de Consiliul Concurenţei şi în 2008, iar ARB susţine că nu are cunoştinţă să fi fost constatate deficienţe de natură concurenţială.

MAI MULT MEDIAFAX

Nicuşor Dan anunţă referendum în justiţie în ianuarie cu întrebarea ””CSM acţionează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”

Preşedintele Nicuşor Dan a declarat duminică, că va iniţia în ianuarie un referendum în rândul corpului magistraţilor, cu o singură întrebare: ”CSM acţionează în...

Recomandăm și ...

UPDATE – Dragoş Pîslaru: Sunt 14 reforme esenţiale în PNRR. Nu există un scenariu în lumea asta ca aceste 14 reforme să nu le livrăm

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, afirmă că reformele asumate de România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), inclusiv legea salarizării...

Cotaţiile petrolului au crescut cu peste 3%, pe fondul atacurilor aeriene şi al tensiunilor politice din Iran

Preţurile petrolului au crescut puternic joi, cu peste 3% după informaţii privind activarea sistemelor de apărare aeriană deasupra Teheranului şi intensificarea tensiunilor interne din...

Dealerii de stupefiante își fac publicitate în puncte-cheie din centrul Bucureștiului. Polițiștii antidrog sunt în alertă

Dealerii de droguri au ajuns să lipească autocolante publicitare în puncte-cheie din centrul Capitalei. Prin aceste mesaje își anunță potențialii clienți cum îi pot...

ULTIMA ORĂ