Întrebat, la Europa FM, dacă regretă formularea, Bolojan a spus că nu regretă introducerea termenului de „șobolan” în discursul public, „pentru că acest exemplu se referă la un lucru care e pe înțelesul oamenilor. În condițiile în care ai niște bunuri perisabile sau consumabile (…) și ți se distrug, îți dai seama că oricât te-ai duce în cămara aia, familia ta nu are acele beneficii”.
Premierul a legat exemplul de modul în care sunt gestionate finanțele publice. Acesta a explicat că „o țară, o comunitate, o familie nu poate cheltui mult timp mai mult decât își poate permite. Și atunci, ca să avem un stat pentru cetățeni și nu cetățeni pentru un stat, înseamnă că trebuie să le luăm sub formă de impozite cât mai puțin posibil”.
Pe de altă parte, acesta s-a delimitat de etichetele aplicate oamenilor din sistem. „Nu îmi place să calific niciun om cu categoria de șobolan. Fiecare om are demnitatea lui”, a spus Bolojan.
El a precizat că s-a referit la comportamentele care afectează resursele publice, nu la persoane în mod direct.
„Gândiți-vă, de exemplu, că în condițiile în care ai oameni care sunt pe posturi și tolerează furturile, fac parte din astfel de rețele, tolerează ineficiența, acești oameni sunt, la capitolul, probleme care îți distrug resursele”.
Bolojan a insistat că exemplul a fost unul „metaforic” și că „nivelul de discurs trebuie să fie unul civilizat”, chiar dacă a comparat risipa bugetului public cu situații ușor de înțeles pentru public.
MAI MULT MEDIAFAX
