Faimosul jaf al tezaurului dacic de la muzeul olandez Drents a fost precedat, acum mai bine de două decenii, de o operațiune ca-n filme, în zona siturilor arheologice din Munții Orăștiei. Statul român a reușit să destructureze complexe rețele infracționale care furau comori dacice. Însă, Ministerul Culturii nu a reușit nici în prezent să recupereze în totalitate contravaloarea unor astfel de bunuri de patrimoniu. 

Demersul se derulează de aproape 5 ani la Tribunalul Hunedoara, după ce 4 bărbați acuzați de furtul acestora au scăpat de răspunderea penală în urma prescrierii faptelor.

Valoarea tezaurului este de minim 2 milioane de euro

Este vorba despre o brăţară dacică spiralată din aur, 1.000 de monede Lysimach din aur, 1.998 de monede antice de argint, două aplice din bronz cu două capete umane, 3.342 de denari romani; 160 de denari republicani şi imperiali din argint și o brăţară din bronz. Valoarea inițială a acestora era, potrivit procurorilor care au anchetat dosarul, de cel puțin 2 milioane de euro.

Procesul se află în faza de realizare a unor expertize de numismatică și arheologă. Experți specializați vor preciza care este valoarea la zi a obiectelor sustrase și dispărute. Apoi Ministerul Culturii va solicita instanței să oblige la plata acestor sume de bani pe cei 4 bărbați acuzați, scrie Libertatea.

3 tezaure unice evaluate la 4,6 milioane de euro

În dosarul trimis în judecată, în anul 2010, Ministerul Public susținea că gruparea a sustras 3 tezaure din situl „Sarmizegetusa Regia”, monument UNESCO, cu o valoare totală de patrimoniu de 4,6 milioane de euro:

• Primul tezaur, în valoare de 1.555.500 de euro. Alcătuit dintr-o brățară dacică din aur (450.000 de euro), 1.000 de monede „Lysimach” din aur (950.000 de euro) și 2.000 de denari romani din argint în valoare de 150.000 de euro (75 de euro/piesă) și 3 ștanțe monetare în valoare de 5.500 de euro (recuperate – două monede, în valoare de 150 de euro și 3 ștanțe monetare în valoare de 5.500 de euro. Bunuri nerecuperate –  1.549.925 de euro);
• Al doilea tezaur, în valoare de 2.572.400 de euro, alcătuit din 6 brățări spiralice din aur (5 recuperate, cu 420.000 de euro compensație, una nerecuperată, cu o valoare de 420.000 de euro);
• Al treilea tezaur, sustras din punctul arheologic „Dealul Muncelului”, alcătuit din 5.000 de denari romani din argint, în valoare de 473.175 de euro (recuperați 1.658, în valoare de 222.525 de euro, nerecuperați 3.342, în valoare de 250.650 de euro).

Valoarea bunurilor recuperate până la momentul respectiv era de 2,4 milioane de euro.

Al treilea mare dosar al unor braconieri arheologici ajuns în instanță

De notat că activitatea grupării s-a derulat în perioada 1998-2002. Infracțiunile reținute erau asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni, efectuarea neautorizată de detecţii şi săpături în siturile arheologice, furt calificat de bunuri culturale, nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri, spălare de bani și abuz în serviciu contra intereselor publice. Acesta a fost cel de-al treilea mare dosar al unor braconieri arheologici care a ajuns în instanță.

Protecție oferită chiar de polițiști

• „Inculpații au organizat echipe de braconaj și și-au asigurat accesul în situl arheologic Sarmizegetusa Regia inclusiv prin faptul că au beneficiat de «protecția» a doi dintre inculpați, care au devenit membri ai grupului infracțional (un ofițer de poliție și un subofițer de poliție în rezervă). Din probele administrate în cauză a rezultat că inculpații au efectuat detecții cu aparate ai căror parametri tehnici permiteau exploatarea tezaurelor de monede.
• Centrul facilităților logistice al grupării a fost stabilit la cabana Costești, situată în poziție strategică de supraveghere a accesului spre siturile cetăților. În scopul secretizării acțiunilor de braconaj arheologic, inculpații aveau în dotare mijloace auto, o activitate de brutărie, o stână de oi aflată în perimetrul sitului ca «acoperire» a tranzacțiilor cu artefacte. Aprovizionarea cu echipamente de detecție o realizau prin intermediul dealerilor de antichități din străinătate, iar în scopul constituirii de filiere au atras în echipă și alte persoane cu rol de colector local sau de intermediari internaționali.

• Pentru acoperirea traficului de artefacte au folosit că paravan și o firmă. I-au deschis un punct de lucru sub forma unui bar situat în Orăștie. În realitate reprezenta punctul de întâlnire între «sursele inculpaților» din sit spre «piața neagră a antichităților»”, precizau procurorii în rechizitoriul din 2010.

Faptele s-au prescris

Foștii inculpați de la care Ministerul Culturii vrea să recupereze sumele pentru piesele aparținând Patrimoniului Național Cultural dispărute sunt Eugen Dudaș, Stănilă Răduț Crișan, Marian Simu Crișan și Alexandru Gogan, ultimul fiind fost polițist, șef de post în comuna Grădiștea în perioada în care acționau braconierii arheologici. În dosarul penal a mai fost trimis în judecată și un al doilea polițist, care nu mai apare și în dosarul civil.

Dosarul prin care au fost trimiși aceștia a fost reunit de Judecătoria Deva cu o altă cauză, în care erau inculpate alte persoane, pentru fapte similare. Soluția a fost contestată. În 2011, Curtea de Apel Alba Iulia a decis că magistrații din Deva au procedat greșit și a restituit cauza la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Ulterior, dosarul a fost declinat la DIICOT – Structura Centrală, apoi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara. În final, a fost clasat ca urmare a prescrierii faptelor. În 2020, Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara a obținut redeschiderea urmăririi penale doar pentru Marian Simu Crișan, acuzat de furt calificat și spălare de bani. Dar și în acest caz, s-a constatat ulterior prescrierea infracțiunilor.

Cartelul sârb și rețeaua cu centrul la Zurich

Persoanele cercetate în acest dosar aveau legătură cu așa-zisul „Cartel sârb”. Gruparea a derulat, la finalul anilor ‘90 și la începutul anilor 2000, activități de braconaj arheologic în siturile dacice din Munții Orăștiei, județul Hunedoara.

Unul dintre liderii cartelului era cetățeanul sârb Ilic Ljubisa. A fost acuzat că a vândut pe piața neagră 6 brățări dacice provenite de la cetățeni români care organizau activități ilegale de căutare de comori. Trimis în judecată, sârbul a fost achitat pentru unele fapte, iar altele s-au prescris.

A fost obligat să plătească suma de 280.000 de euro, bani care însă nu au fost recuperați niciodată de statul român. Rețeaua sârbului îşi avea centrul la Zurich, în Elveţia. Cuprindea mai multe grupări de intermediari din spaţiul ex-iugoslav. Sârbii achiziţionau piesele cu sumele de bani avansate de dealeri importanţi din Elveţia şi Austria.

Echipa procurorului Augustin Lazăr a reușit să readucă în țară 13 brățări dacice

O echipă de procurori și polițiști constituită la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a reușit într-un interval de 5 ani, în perioada 2007-2011, să readucă în țară 13 brățări dacice. Echipa era coordonată de Augustin Lazăr, fost procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia și fost procuror general al României (2016-2019).  Acesta a estimat la 200 de kilograme de aur cantitatea de obiecte de patrimoniu din aur exploatată ilegal și vândută pe piața neagră, începând cu anul 1995. Autoritățile judiciare din România au organizat un număr de 15 operațiuni de recuperare a unor tezaure arheologice.

Pe lângă cele 13 brățări, anchetatorii români au reușit să readucă în țară 1.027 de monede koson din aur (circa 8,62 de kilograme de aur), 37 de monede din aur de tip Lysimachos emise la Tomis și Kallatis, 213 monede koson din argint, două scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale și 12.000 de alte monede de argint și bronz. 

În prezent, există informații despre traficarea a încă 10 brățări dacice, care nu au fost recuperate. În total, în 5 dosare privind furtul tezaurului dacic au fost trimişi în judecată 34 de inculpaţi, dintre care 24 au fost condamnaţi.

AUTORUL RECOMANDĂ

Odiseea tezaurului național al României. A fost printre cele mai mari din lume timp de un secol. Cât valorează acum și ce a mai rămas din el

Daniel Roxin: „Mai degrabă descoperă detectoriștii comori antice decât arheologii, pe zona dacică”