Ormuz, centrul lumii de 2.300 de ani. Cum a creat vizionarul Alexandru Macedon cea mai disputată rută a momentului

Strâmtoarea Ormuz, aflată în prezent sub un adevărat asediu geopolitic, este rezultatul unei expediții vizionare de acum 2.300 de ani. Amiralul Nearh a deschis această rută la ordinul marelui cuceritor Alexandru Macedon, unind practic India de Occident.

În toamna anului 325 î.Hr., Alexandru Macedon (sau Alexandru cel Mare) a luat o hotărâre care avea să schimbe istoria comerțului global.

Flota lui Macedon a descoperit ruta maritimă care a unit Estul îndepărtat de restul Imperiului Persan

Aflat în Delta râului Indus, regele macedonean a decis să trimită o flotă către Strâmtoarea Ormuz și Golful Persic. Misiunea a fost condusă de amiralul Nearh, un apropiat al liderului.

În timp ce Alexandru conducea armata pe uscat, prin deșert, flota sa explora coastele necunoscute ale Oceanului Indian. Scopul era extrem de ambițios: găsirea unei legături directe pe apă între noile provincii din India și Mesopotamia. Această expediție a deschis practic ruta maritimă care a unit, pentru prima dată, Estul îndepărtat de restul imperiului.

Trimiterea flotei nu a fost strict o strategie militară, ci denota o viziune economică avansată pentru acele timpuri. Împăratul  înțelesese că un imperiu uriaș necesită rute de aprovizionare rapide și sigure.

Simțul geografiei regelui persan a deschis noi orizonturi

Arheologul Panagiotis Iosif a explicat pentru Kathimerini că liderul dorea să transforme Strâmtoarea Ormuz într-un punct de trecere controlat. Prin acest pasaj, produsele indiene puteau ajunge mult mai ușor în Mesopotamia. Ulterior, la Marea Mediterană.

„Deoarece Alexandru avea simț al geografiei, dorea să se asigure că schimburile comerciale dintre noile teritorii pe care le cucerise în India se vor desfășura fără probleme”, afirmă Panagiotis Iosif pentu sursa citată.

Regele dorea să integreze aceste regiuni într-un sistem imperial solid, căutând să depășească barierele cuceririlor și să obțină informații despre bogăția naturală și geografia locurilor.

Cartografierea burții Asiei sub comanda lui Nearh

Amiralul Nearh a condus aproximativ 1.800 de nave de-a lungul coastelor sălbatice ale Asiei. Sarcina lui principală a fost să cartografieze ceea ce istoricii numesc „burta” Asiei. Nearh avea misiunea să identifice porturile naturale care puteau servi drept stații comerciale. Grecii au analizat populațiile de pe malul mării pentru a vedea dacă sunt prietenoase sau dimpotrivă, ostile și războinice. Jurnalul de bord al amiralului, deși de negăsit astăzi, a servit drept sursă principală pentru istoricii antici precum Arrian sau Strabon.

Expediția a dovedit că marea putea să le fie aliat, devenind o alternativă viabilă pentru drumurile periculoase de pe uscat. Deși macedonii au folosit parțial rute pe care perșii le cunoșteau, ei au fost primii care le-au dat o utilitate globală. Explorarea a pus bazele logistice pentru tot ceea ce a însemnat comerțul maritim în mileniile următoare.

Ruta maritimă care a prefigurat Drumul Mătăsii

Moștenirea flotei trimise în Ormuz a dăinuit mult după moartea lui Alexandru cel Mare. Succesorii săi au consolidat poziții cheie din Golful Persic. Drumul deschis de amiralul Nearh a devenit, progresiv, ruta maritimă a ceea ce mai târziu s-a numit Drumul Mătăsii.

Panagiotis Iosif subliniază că această expediție istorică a creat un „spațiu cultural comun”. Aceleași structuri comerciale au fost folosite ulterior de Imperiul Sasanid, ajutând la expansiunea rapidă a Islamului.

Astăzi, deși sub asediul SUA-Iran-Israel, Strâmtoarea Ormuz rămâne una dintre cele mai importante rute maritime din lume, totul grație viziunii lui Alexandru cel Mare de acum 2.300 de ani.

AUTORUL RECOMANDĂ

Istoria familiilor regale persane (550 î. en. – 1979). Cum s-a făurit Imperiul Persan de la Cirus cel Mare la Șahul Pahlavi

Cei 9 cuceritori ai Persiei. Liderii străini care au ocupat Iranul, țară considerată o fortăreață „impenetrabilă” din cauza reliefului muntos