Guvernul de la Chișinău a lansat proiectul de reformă care va duce la comasarea a sute de localități și la micșorarea numărului de județe (raioane) de la 32 la 10. Asta în timp ce la noi, majoritatea comunelor au sub 3.000 de locuitori, cea mai mică având aproximativ 90 de oameni, iar reforma administrativ-teritorială este în promisiunile tuturor politicienilor de 35 de ani, însă nu se întâmplă niciodată. România are aceeași împărțire administrativă ca în anii 1960, când s-a făcut ultima reformă.
Republica Moldova se confruntă, ca și România, cu o fărâmițare excesivă a teritoriului, cu depopularea multor comune și cu costuri de administrare nesustenabile.
- Conceptul reformei administrative, prezentat de Guvernul de la Chișinău prevede că Republica Moldova va avea doar 10 raioane în loc de 32, câte sunt acum, iar fiecare primărie va trebui să aibă nu mai puțin de 3.000 de locuitori, după amalgamarea voluntară a localităților și până la alegerile locale din toamna anului 2027. Acum, peste 87% din cele 892 de primării din Republica Moldova au sub acest prag.
- Totuși, în țara vecină nu există opoziția unor „baroni locali” precum în România. Și aici vorbim despre o opoziție din partea unor partide față de posibilitatea ca județele controlate de ei să dispară. Unele probleme mai vizează posibilitatea apariției unor enclave etnice maghiare. De asemenea, nu se înțelege exact care va fi forma de organizare a diferitelor regiuni de dezvoltare.
Republica Moldova va trece la o reformă a adminstrației locale de amploare. O reformă pe care România o promite de două decenii, dar nu o realizează.
Guvernul de la Chișinău a anunțat reforma administrativ-teritorială la începutul anului 2026. Anterior, președintele Parlamentului și liderul partidului de guvernare Igor Grosu a anunțat că reforma ar trebui să fie gata până în 2027, când vor avea loc noi alegeri locale.
La mijlocul lunii februarie, Guvernul moldovean a anunțat că peste 450 de primării au inițiat procesul de amalgamare voluntară. Reprezentanții Executivului precizează că mecanismul „rămâne un instrument esențial pentru modernizarea administrației publice locale și pentru construirea unor primării mai puternice, capabile să ofere oamenilor servicii publice mai calitative”.
Parlamentul de la Chişinău a simplificat mecanismul de amalgamare voluntară a localităților
Parlamentul din țara vecină a adoptat vineri, 24 aprilie, iniţiativă legislativă care prevede amalgamarea voluntară a unităţilor administrativ-teritoriale (UAT), simplificând şi adaptând astfel sistemul la nevoile comunităţilor din Republica Moldova. Proiectul de lege, în acest sens, a fost votat în a doua lectură de 53 de deputați din majoritatea parlamentară. Opoziția a votat împotrivă sau s-a abținut de la vot.
Potrivit oficialilor de la Chișinău, proiectul de lege a fost îmbunătăţit ca urmare a consultărilor cu primarii şi cetăţenii. Noile prevederi au scopul de a reduce birocraţia in procesul de amalgamare voluntară: vor fi necesare mai puţine documente, fiind suficientă o argumentare succintă şi prezentarea listei localităţilor implicate.
Localităţile care vor decide să se unească vor avea mai multă flexibilitate în procesul de selectare a centrului administrativ şi de alegere a denumirii UAT amalgamate. Totodată, se modifică şi condiţiile de luare a deciziilor privind amalgamarea voluntară cu alte UAT-uri.
Astfel, decizia va fi adoptată cu votul majorităţii consilierilor aleşi. Modificările vizează şi eliminarea limitei fixe de 25 de kilometri dintre localităţi, ceea ce uşurează procedura de amalgamare voluntară, explică Parlamentul.
Un alt aspect important vizează păstrarea serviciilor publice în localitate, inclusiv prin centrele unificate de prestare a serviciilor, fără ca oamenii să fie nevoiţi să se deplaseze la sediul primăriei din centrul administrativ al UAT amalgamate.
Până în prezent, au fost finalizate două procese de amalgamare voluntară – în oraşul Leova şi în comuna Călineşti din raionul Făleşti. Potrivit notei de fundamentare a proiectului, numărul deciziilor de iniţiere a procesului de amalgamare voluntară a crescut, iar 298 de comunităţi au manifestat interes în acest sens.
Reformă necesară
Potrivit proiectului, peste 87% dintre primăriile din Republica Moldova au mai puțin de 3.000 de locuitori, cheltuind aproape 30% din buget pentru costuri administrative. Totodată, acestea modernizează mult mai greu localitățile față de structurile mai mari, având carențe semnificative în ceea privește infrastructura și serviciile publice. Respectiv, 34% dintre locuințe nu au acces la apă și canalizare, iar mai mult de jumătate dintre ele fiind în localitățile mici.
De asemenea, potrivit documentului, integrarea europeană pune pe masa Republicii Moldova oportunităţi de finanţare fără precedent, iar autorităţile trebuie să aibă capacităţi pentru a putea absorbi aceste fonduri.
„Fondurile structurale europene presupun planificare multianuală, management profesionist al proiectelor, proceduri de achiziţii conforme, cofinanţare locală şi raportare standardizată. De regulă, o comunitate cu o administraţie sub pragul de 3000 de locuitori, fără specialist în managementul proiectelor şi fără specialist în achiziţii, nu poate îndeplini aceste cerinţe – nu din cauza oamenilor, ci a dimensiunii structurale”, se mai menţionează în document.
Mai mult, autorităţile susţin că Republica Moldova are unul dintre cele mai fragmentate sisteme administrative din Europa, raportat la numărul populaţiei – o medie de 2.708 de locuitori, comparativ cu media de 4.685 de locuitori din UE la nivel de APL I.
„Reforma administrativ-teritorială nu înseamnă să desenezi o hartă nouă”
Pe de altă parte, Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a criticat acest proiect de lege, în forma actuală, și a solicitat revizuirea substanțială a acestuia. Reprezentanții autorităților locale avertizau asupra unor riscuri pentru „democrația locală și autonomia comunităților”.
Una dintre principalele nemulțumiri viza diminuarea rolului consultării cetățenilor. În acest context, organizația atragea atenția că reducerea cerințelor de vot calificat „diminuează democrația locală și condiționează riscuri de amestec arbitrar a politicului în viața colectivităților locale”.
Totodată, CALM susține că proiectul trebuie integrat într-o reformă mai amplă a administrației publice.
De ce raioane și nu județe?
Republica Moldova nu poate renunța la vechea denumire de „raion”, moștenită încă din perioada existenței URSS.
Articolul 110 din Constituția Republicii Moldova stipulează că teritoriul țării „este organizat, sub aspect administrativ, în sate, orașe, raioane și unitatea teritorială autonomă Găgăuzia”.
Așadar, pentru a renunța la denumirea de „raion”, este nevoie de un consens între fracțiunile parlamentare și de susținerea a cel puțin două formațiuni de opoziție, lucru care necesită negocieri complicate și poate tergiversa reforma în dependență de contextul complicat al târguielilor din Parlament.
Totuși, denumirea de „județ” se vehiculează deseori ca fiind una potrivită pentru noile unități administrative ale Republicii Moldova.
Anterior, denumirea de „județ” a reprezentat deja principala diviziune administrativă a Republicii Moldova între anii 1998 și 2003.
Prin Legea 191-XIV/1998, Republica Moldova a fost împărțită din 1998 până în februarie 2003 în nouă județe. Sursa foto: Wikipedia
Doar 1% din comunele din România se pot întreține din venituri proprii
- Aproape jumătate dintre orașele României sunt orașe doar cu numele: nu au spitale și nu ating nici pragul legal minim de 10.000 de locuitori. În 2026, administrația locală funcționează încă după o hartă trasată de Nicolae Ceaușescu în 1968. În peste trei decenii de democrație, nimeni nu a reușit să o schimbe, în ciuda promisiunilor repetate.
Potrivit Newsweek, în România doar 30 de comune se pot întreține din venituri proprii. Respectiv, doar 1% dintre comunele României se pot susţine financiar, ceea ce înseamnă că restul lor sunt în faliment tehnic.
În țara noastră, sunt peste 2.800 de comune. Cea mai mică este comuna Bătrâna din județul Hunedoara care are aproximativ 90 de locuitori. Majoritatea sunt pensionari, iar zece au certificat pentru încadrarea în grad de dizabilitate.
Potrivit documentelor oficiale, comuna Bătrâna are 7 angajați la primărie. Ei sunt încadrați cu sume cuprinse între 4.000 de lei brut și 9.000 lei brut.
Secretarul general primește 4.000 lei net. Edilul are 5.000 lei net, iar viceprimarul peste 4.000 lei net.
Primăria are și 9 consilieri care sunt plătiți cu 960 de lei indemnizația pe ședință.
Pentru 2025, instituția a bugetat venituri de doar 1,67 milioane de lei, în timp ce cheltuielile totale au depășit 2,2 milioane de lei. Salariile angajaților reprezintă aproape 40% din cheltuielile totale, ceea ce face ca primăria să funcționeze constant pe deficit.
Comuna din România cu 2.800 de locuitori, dar cu salarii de 3.500.000 de lei pe an
În județul Hunedoara, comuna Certeju de Sus, cu aproximativ 2.800 de locuitori, se confruntă de ani de zile cu probleme financiare serioase. În ultimii șase ani, administrația locală a avut nevoie de peste 16 milioane de lei de la guvern pentru a acoperi cheltuielile curente, inclusiv salariile angajaților.
În medie, anual, primăria plătește salarii de aproximativ 3,5 milioane de lei, în timp ce veniturile proprii sunt mult mai mici, generând constant un deficit semnificativ.
Anul trecut, comuna Certeju de Sus figura în topul datornicilor din România, cu o obligație restantă de peste 8 milioane de lei.
Tarcău, comună din Neamț cu 2.900 de locuitori are 37 angați la primărie. Aceștia sunt plătiți cu 800.000 de eruo. Deficitul localității este de aproximativ 300.000 de euro.
AUTORUL RECOMANDĂ:
- Criză politică în sudul Republicii Moldova. Putin și Erdogan, chemați în ajutor. Alegerile din „țara-fantomă”, în plin blocaj legislativ
- Scenariul invaziei din Ucraina s-ar putea repeta în Moldova. Rusia amenință cu intervenția în Transnistria: „Interesele rușilor sunt amenințate”
