Ministrul Apărării Naționale arată că, la doi ani după ce a plătit pentru mai multe sisteme de apărare împotriva dronelor, România încă așteaptă comenzile făcute. Într-o intervenție la Digi24, Radu Miruță a vorbit despre incidentul cu drona căzută la Galați.
Politicianul USR este de părere că, în momentul în care vor ajunge în operațiunile Armatei Române, acele sisteme vor acoperi un spectru de probleme cu care se confruntă specialiștii.
„Toate țările vor să-și achiziționeze sisteme”
„Dezvoltându-se această tehnologie și această nouă metodă de luptă pe front cu drone, toate țările vor să-și achiziționeze sisteme. România a comandat de doi ani. Deci, România are niște comenzi care, ajungând în operațiunile Armatei Române, în administrarea Armatei Române, vor acoperi un spectru semnificativ de probleme pe care astăzi nu le putem adresa. N-au venit. Le-am plătit”, a precizat Miruță.
El a detaliat subiectul, afirmând că România a contractat Sistemul SHORAD/VHORAD, rachetele Mistral (deja contractate prin SAFE).
Mai departe, Radu Miruță a enumerat și alte tipuri de achiziții:
„Avem prin SAFE, nu este deja contractat, dar așteptăm rezultatul birocrației pentru a putea face contractele – sistemele Skyranger, Skynex sunt sisteme care adresează astfel de probleme. Avem radarele, acele radare pe care le-am proiectat să le comandăm în SAFE, fix pentru astfel de situații. Mai avem radarele Armatei Române, pentru care am comandat piese de schimb pentru a le crește eficiența. Le-am comandat, le-am plătit, n-au venit”.
Întrebat de ce nu au venit echipamentele militare care au fost comandate, ministrul Miruță arată că numărul producătorilor este limitat. În plus, mai sunt și alte state care își doresc aceste achiziții.
Ce are în plan MApN
În opinia ministrului Apărării, soluția împotriva atacurilor cu drone venite din Rusia ar fi capabilitatea MApN de a dezvolta un software dedicat acestor situații. Radu Miruță crede că ministerul pe care îl conduce ar putea să facă o coproducție cu firmele din domeniul Apărării.
„Uitându-mă la ce are România, la cum evoluează aceste noi atacuri cu drone, raportându-mă la ce înțeleg eu mai bine, convingerea mea este că soluția care acoperă multe dintre aceste găuri este capabilitatea Ministerului Apărării de a dezvolta, în interiorul MApN, un software pentru drone. Ministerul Apărării să ajungă să facă coproducție”, spune Miruță.
El insistă că MApN nu trebuie să facă „bucata hardware”, pentru că această componentă trebuie dezvoltată de „firmele private”. Totuși, „personalizarea software-ului pentru drone, în mod ideal și la eficiență maximă, nu poate fi obținut, cumpărat din altă parte”.
Cum funcționează o dronă de atac
Ministrul Radu Miruță arată că eficiența unei drone constă în „capacitatea ei de a decide când să se ducă și unde să se ducă”. Pentru a lua o astfel de „decizia”, drona respectivă trebuie să aibă foarte multe date. Armata Română are în dotarea ei echipamente care generează astfel de date, precum radare mai performante, care au diverse caracteristici, avioane de vânătoare, puncte de observații, tancuri moderne care emit și ele astfel de informații.
„Toate aceste informații trebuie puse într-o cameră comună, de unde un astfel de software să extragă fix bucata care trebuie și să o transmită unei drone într-un mod autonom. Până când nu vom avea asta, vom fi cumpărători de soluții care doar vor rezolva parțial”, declară Miruță.
Deja la nivelul Ministerului Apărării s-a avansat, fiind creată o echipă de tineri care să lucreze la dezvoltarea unui software.
„Pe bucata cu o echipă care să dezvolte un software de drone am început în Ministerul Apărării să creăm o echipă de tineri care să aibă curaj să spargă modul în care se făceau lucrurile astea până acum. Sunt absolut convins că, în România, uitându-mă și la studenți, că le-am predat la facultate, uitându-mă la firmele din România, uitându-mă la niște tineri foarte bine pregătiți tehnic la Ministerul Apărării, trebuie să existe capacitatea de a face o echipă”, a dezvăluit Miruță.
El a precizat că echipa de 20 de tineri este „în formare”.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
MAI MULT GANDUL.RO
