La patru decenii de la cel mai grav accident nuclear din istorie, președintele bielorus Alexandr Lukașenko insistă că țara sa trebuie să „reînvie” terenurile contaminate de dezastrul de la Cernobîl și să le readucă în circuitul agricol — indiferent de consecințe.
Poziția sa contrazice avertismentele experților în radioprotecție și ale grupurilor de mediu, potrivit tvpworld.com.
„Trebuie să reînviem aceste pământuri, indiferent de cost”, a declarat Lukașenko în timpul unei vizite la o fermă de stat din regiunea Gomel, în sudul Bielorusiei, la o zi după comemorarea a 40 de ani de la explozia din 26 aprilie 1986.
„Trebuie să recuperăm pământurile pe care le aveam în timpul erei sovietice. Și putem face asta”, a adăugat el, potrivit publicației regionale poloneze Centrum Europy.
O moștenire radioactivă uriașă
Pe 26 aprilie 1986, reactorul nr. 4 al centralei nucleare de la Cernobîl — situată pe teritoriul Ucrainei de astăzi — a explodat în timpul unui test, eliberând în atmosferă cantități masive de materiale radioactive.
Bielorusia a suportat o parte disproporționată din consecințe: aproximativ 23% din teritoriul său a rămas contaminat, inclusiv circa 1,8 milioane de hectare de teren agricol.
Autoritățile au instituit o rețea de zone afectate de radiații și de excludere în sudul țării, în apropierea graniței cu Ucraina, scoțând din circuit peste 265.000 de hectare agricole.
Accidentul de la Cernobîl este considerat cel mai grav dezastru nuclear din istorie. Sute de mii de oameni au fost relocați, iar milioane de locuitori ai fostei Uniuni Sovietice au fost afectați de consecințele sale pe termen lung.
Reabilitare graduală, accelerată acum
Bielorusia a început treptat să reintroducă în uz agricol zonele mai puțin contaminate încă din 1993.
În prezent, aproximativ 20.500 de hectare sunt cultivate, potrivit oficialilor bieloruși. Procesul s-a accelerat recent: în 2025, aproximativ 875 de hectare excluse după 1986 au fost readuse în circuitul agricol în regiunea Gomel, iar în primele patru luni ale anului 2026, alte 1.319 de hectare au fost restaurate.
Documentele pentru încă 300 de hectare sunt în curs de depunere, potrivit Irinei Romanchuk, reprezentantă a departamentului de siguranță nucleară din Bielorusia.
Lukașenko a anunțat că guvernul introduce un nou sistem de evaluare a fiecărui district și fiecărei parcele, cu intenția de a construi ferme de produse lactate în jurul cărora terenul să poată fi utilizat în siguranță pentru producția de furaje. Președintele a susținut că problema a fost cândva „politizată” atunci când terenurile au fost scoase din uz și că acum este dificil să se inverseze aceste decizii.
Avertismentele experților sunt ignorate
Entuziasmul lui Lukașenko contrastează puternic cu poziția comunității științifice.
Cercetătorii avertizează că anumite părți din zona de excludere extinsă a Cernobîlului nu vor fi complet sigure timp de mii de ani, chiar dacă nivelurile de radiații se vor reduce semnificativ în următoarele secole, pe măsură ce radionuclizii cheie se vor dezintegra.
Experții și grupurile de mediu atrag atenția că returnarea prematură a terenurilor în scopuri agricole sau forestiere ar putea redistribui particulele radioactive și răspândi contaminarea în zone anterior mai puțin afectate, prezentând riscuri atât pentru sănătatea umană, cât și pentru ecosisteme.
Declarațiile lui Lukașenko vin în contextul în care Bielorusia traversează o perioadă de deschidere diplomatică față de Occident, după ani de izolare internațională — iar recuperarea terenurilor agricole pierdute după Cernobîl pare să devină, pentru liderul de la Minsk, și un proiect cu miză politică internă.
MAI MULT MEDIAFAX
