Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, susține că România și alte state din Europa de Est ar putea ajunge sub influența predominantă a Statelor Unite, dacă Uniunea Europeană continuă să amâne decizii strategice privind extinderea și integrarea statelor candidate. Declarațiile sale au reaprins dezbaterea despre viitorul geopolitic al regiunii.
Într-un interviu acordat podcastului The Rest Is Politics: Leading, realizat de Alastair Campbell și Rory Stewart, liderul sârb a conturat un scenariu în care Washingtonul ar construi o rețea proprie de influență în estul Europei, formată din cinci până la zece state.
„Cred că America își va construi propria structură, luând cinci până la zece țări din Europa, în principal din Europa de Est, nu sub controlul lor, dar sub influența predominantă a Statelor Unite ale Americii, creând probleme pentru Uniunea Europeană”, a declarat Aleksandar Vučić.
Întrebat dacă se referă direct la o posibilă desprindere strategică a unor state est-europene de nucleul occidental al Uniunii Europene, răspunsul său a fost scurt și clar: „Da”.
În acest context, Vučić a nominalizat explicit Polonia, România și Bulgaria drept exemple de țări în care Washingtonul ar putea construi structuri de influență politică și strategică, ceea ce, în opinia sa, ar complica eforturile Bruxelles-ului de a menține coeziunea internă.
Vučić invocă aderarea României și Bulgariei la UE
Liderul de la Belgrad a folosit și exemplul aderării României și Bulgariei la Uniunea Europeană pentru a critica standardele aplicate în procesul de extindere.
„Cred că era 2004 când România și Bulgaria au aderat la Uniunea Europeană. Îndeplineau ele toate cerințele, toate solicitările, chiar și astăzi? Nu este cazul”, a afirmat Aleksandar Vučić.
Afirmația conține însă o eroare factuală importantă: România și Bulgaria au aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, nu în 2004, anul în care a avut loc marele val de extindere care a inclus zece alte state. Amintim că în 2004, România a aderat la NATO, nu la UE.
Vučić a argumentat că întârzierea integrării statelor candidate, inclusiv Serbia, riscă să devină „o mare greșeală strategică” pentru Europa, într-un moment în care influențele geopolitice externe se intensifică.
„Dacă nu vor, fac o mare greșeală strategică”, a spus președintele Serbiei.
Serbia între Bruxelles, Moscova și Washington
În același interviu, Aleksandar Vučić a respins acuzațiile potrivit cărora Serbia ar acționa ca un aliat fidel al Rusiei și a criticat viziunea occidentală asupra raporturilor geopolitice.
„Există nuanțe, multe nuanțe de gri. Nu totul este alb și negru”, a declarat liderul sârb.
El a legat percepția favorabilă a unei părți a opiniei publice sârbe față de Rusia de intervenția NATO din 1999 și de chestiunea Kosovo, subiect care continuă să influențeze profund politica externă a Belgradului.
