„Drona de la Galați nu a fost văzută pe radar. Pentru că era la 50 de metri. Radarele noastre vedeau de la o altitudine mai mare”, a declarat ministrul marți, la Euronews Romania.
Amenințări noi la altitudine joasă
Miruță a explicat faptul că apărarea aeriană a României a fost gândită pentru amenințări la altitudine mare, în timp ce noile riscuri vin din zona joasă, unde dronele mici sunt greu de detectat. Acestea au o suprafață de reflexie redusă și pot zbura în zone greu de monitorizat, precum văi sau regiuni cu relief accidentat, unde semnalul radar este perturbat.
„Armata Română a fost gândită să protejeze spațiul aerian la altitudini mai mari. Astăzi, pericolul vine și mai jos, cu obiecte mici, cu suprafață de reflexie redusă”, a explicat ministrul.
„De multe ori, semnalul nu mai ajunge la sursă, pentru că se izbește de un deal sau de un munte, iar ținta este foarte mică”, a adăugat acesta.
Noile sisteme anti-dronă
Ministrul Apărării spune că România a început deja să adapteze strategia și să includă în planul de înzestrare soluții dedicate pentru astfel de amenințări: „De acum, ceea ce am pus în sistem în ultimele luni înseamnă, în primul rând, că vedem aceste drone”.
Potrivit acestuia, noile sisteme vor permite detectarea țintelor la altitudine joasă, iar în unele cazuri și interceptarea lor.
Livrările, întinse până în 2028
Miruță a precizat că România a inclus mai multe proiecte anti-dronă în planurile recente aprobate de Parlament, însă livrările vor dura.
„De acum 2-3 ani, de când a apărut acest tip de pericol, România și-a modificat strategia și a pus în planul de înzestrare soluții pentru aceste situații. Unele vin în 2027, altele în 2028”, a spus ministrul.
El a menționat că problema nu este specifică României, întrucât cererea globală pentru astfel de sisteme este ridicată, iar producătorii nu pot livra rapid pentru toate statele: „Nu doar noi. Toate țările au făcut același lucru, dar producția acestor sisteme nu ține pasul cu cererea”.
Ajustări după incidentul Galați
În urma incidentului de la Galați, când o dronă care zbura la joasă altitudine nu a fost detectată pe radar, autoritățile au repoziționat unele sisteme antiaeriene și au introdus altele noi în zonele considerate vulnerabile. Ministrul a descris cazul drept o „bornă majoră” în adaptarea apărării la amenințările cu drone.
„Din scenariile pe care înainte nu le acopeream, câteva în plus sunt acoperite astăzi”, a afirmat Miruță.
Oficialul a subliniat însă că riscurile nu pot fi eliminate complet, dar probabilitatea unor incidente similare este în scădere.
MAI MULT MEDIAFAX
