Culmea absurdului. Oana Țoiu anunță declasificarea alegerilor din 1990, în timp ce românii vor să știe de ce a fost anulat primul tur din 2024

Ministra de Externe Oana Țoiu a anunțat joi seară, pe social-media, că MAE va declasifica, după mai multe de 30 de ani, mii de dosare din arhivele instituției, inclusiv alegerile din 1990 și mineriadele. Acest gest vine în timp ce mulți români cer descretizarea ședinței CSAT de anulare a alegerilor din noiembrie 2024, iar autoritățile române, în frunte cu Nicușor Dan, par să le ignore solicitările.

”Declasificăm peste 5.000 de dosare diplomatice din primii ani de tranziție din arhivele MAE. Alegerile din mai 1990, mineriadele, vizita Regelui Mihai, corespondența cu URSS – toate acestea ies din sertarele in care au stat peste 30 de ani și vor fi publice” a anunțat Oana Țoiu, pe Facebook.

Dacă moțiunea de cenzură pentru demiterea Guvernului Bolojan va trece la votul de marți din Parlament, este posibil ca şi Oana Ţoiu să plece din funcţia de ministru al MAE. Pe ultima sută de metri, Ţoiu face un ultim gest care, din nefericire, demonstrează că nu a ascultat solicitările milioanelor de români care vor desecretizarea alegerilor din noiembrie 2024.

Acum ministra Oana Țoiu spune românilor că MAE va publica dosarul alegerilor din 1990, după 36 de ani în care documentul a stat în arhivele Ministerului Afacerilor Externe. În acest context nu rămâne decât să ne întrebăm, oare cât va trebui să mai așteptăm, câte guvernări și câte mandate prezidențiale, până când va fi declasificată ședința CSAT, în urma căreia s-a decis invalidarea votului a două milioane de alegători.

Ministrul Oana Țoiu

Ministrul Oana Țoiu anunță că va publica o serie de dosare, pe teme precum: „Reacții în URSS față de Revoluția din 22 decembrie 1989″, „Reunificarea Germaniei (1990)”, „Relații bilaterale în legătură cu ex-regele Mihai”, „Tratat de colaborare, bună vecinătate și amiciție cu URSS”. Este greu de spus care mai este relevanța acestor documente în prezent, alta decât una istorică.

”Cîte întrebări au rămas fără răspuns despre mineriade, anii ’90, relația României cu Vestul și cu URSS-ul acelor vremuri?
Cum a arătat tranziția noastră grea de la comunism spre dialogul cu puterile lumii ?

Facem lumină în dreptul nostru. Românii au dreptul să știe cu adevărat istoria tranziției României. Prea multe lucruri au rămas prea mult timp nespuse, neclare, iar în aerul închis al lipsei de informații cresc conspirațiile și neîncrederea.

Transparența nu mai este doar despre trecut, ci despre lecții învățate și despre baza de memorie colectivă pe care putem construi viitorul.

Documentele despre cum s-a reașezat politica externă a României după 1989 aparțin istoriei, cercetătorilor, societății. Nu sertarelor din subsol.

Vorbim despre 5.376 de dosare, păstrate în 768 de mape de arhivă, ocupînd aproximativ 100 de metri liniari de raft. Este cea mai consistentă tranșă de documente diplomatice scoase de sub clasificare după cele de dinainte de 1989 și acoperă o perioadă de inflexiune în istoria noastră recentă.

Cîteva titluri de dosare:

• „Reacții în URSS față de Revoluția din 22 decembrie 1989″
•  „Reunificarea Germaniei (1990)”
• „Relații bilaterale în legătură cu ex-regele Mihai”
• „Tratat de colaborare, bună vecinătate și amiciție cu URSS”

Aceste documente nu mai au încadrarea de secret de stat de peste un deceniu. Au fost ținute, totuși, departe de public ca secrete de serviciu. Schimbăm asta an cu an și vom continua procesul, inclusiv cu pași viitori de digitalizare și publicare.

O democrație matură nu se teme de propria istorie. O publică spre consultare cetățenilor și o studiază. Proiectul de Hotărîre de Guvern este de astăzi în transparență decizională pe siteul MAE” mai scrie Țoiu.