„În disputa între doamna Gheorghiu și domnul Peiu, domnul Bolojan are dreptate”, scrie Claudiu Năsui, într-o postare pe social media. Fostul ministru din partea USR afirmă că privatizarea companiilor de stat nu este o prioritate pentru niciunul dintre cei doi.
Năsui vede chiar o falsă înfruntare, întrucât „amândoi susțin același lucru”.
„Diferențele între ei sunt mai degrabă tehnice”
„Nici doamna Gheorghiu, nici domnul Peiu nu susțin privatizarea. Culmea e amândoi susțin același lucru: listarea și vânzarea de pachete minoritare la companiile de stat. Diferențele între ei sunt mai degrabă tehnice. De exemplu, unul vrea vânzare prin ABB, celălalt pe nu.
Asta nu este nicio reformă. Mai grav, e iluzia unei reforme, care s-ar putea să fie mai rău decât absența reformei. Pentru că lasă impresia oamenilor că se fac reforme, când de fapt nu se fac. Și apoi când totul continuă fix la fel, oamenii au impresia că a fost deja încercată reforma și nu a funcționat. Când, de fapt, ea n-a fost încercată niciodată.
Oricum, amândoi au opinii mai rezonabile decât PSD, care a depus proiect de lege în parlament să nu fie vândută nicio acțiune la nicio companie de stat.
„Bolojan dă cel mai bun argument”
Peste această dispută, în care amândoi susțin același lucru pe fond, domnul Bolojan vine și dă cel mai bun argument care arată că simpla listare și vânzare de pachete minoritare nu schimbă nimic: cazul Hidroelectrica. Citez din domnul Bolojan: «Când Hidroelectrica alege profitul pe termen scurt și bonusurile în locul investițiilor strategice, pierd nu doar compania, ci mai ales românii, care ajung să plătească o energie mai scumpă decât ar fi fost necesar». Are perfectă dreptate. L-am criticat când a greșit. Și a greșit grav. Dar aici are dreptate.
Doamna Gheorghiu a dat exemple de companii de stat listate și zice că merg mai bine grație listării. De fapt exemplele doamnei sunt numai companii care gestionează monopoluri sau care au primit gratuit de la statul român o bază impresionantă de active. De exemplu hidrocentralele lui Hidroelectrica.
Iar acel profit care ar indica bunul mers al acestor companii este fix ce ne zice domnul Bolojan: sacrificarea bunăstării pe termen lung pentru un profit pe termen scurt.
„La stat, cui să-i pese de termenul lung?”
Un antreprenor privat care deține pe termen lung o companie, nu are interes să o omoare pe termen lung, pierzându-și valoarea activului, contra unui tun pe termen scurt. La stat, însă, cui să-i pese de termenul lung? Timpul trece, leafa merge. Și cum se zicea într-un serial «fură acum cât ești primar, că nu știi cât mai prinzi».
În materie de companii de stat singura reformă este privatizarea. Restul e doar iluzie și rotație de cadre. Adică ce vedem de 36 de ani”, scrie pe Facebook Claudiu Năsui.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
MAI MULT GANDUL.RO





