Cum se împarte răspunderea pentru programul SAFE, între omul de încredere al lui Bolojan, consilierul economic al lui Nicușor Dan și tabăra USR. Armata, principalul beneficiar al programului gigant de înarmare, a fost aproape exclusă din discuții

Controversa legată de atribuirea netransparentă a programului de înarmare european SAFE, în valoare de aproape 17 miliarde de euro alocate României, continuă. La puțin timp după ce raportul public SAFE a arătat că două treimi din buget merg către Germania și Franța, documentul ridică semne de întrebare și în ceea ce privește componența Comisiei de lucru care a decis repartizarea contractelor. Așa cum arată draftul proiectului de lege elaborat în toamna trecută, Armata, entitatea vizată direct de achizițiile contractate de statul român, lipsește aproape total din ecuație. 

Se observă din documentul public că decizia alocării fondurilor a depins mai ales de:

• Șeful Cancelarului primului-ministru Mihai Jurcă, în calitate de Coordonator național al Comisiei SAFE
• Fostul ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, înlocuit ulterior de colegul său de partid Radu Miruță.
• Șefa MAE, Oana Țoiu.
• Armata,  structura care este vizată direct de înzestrarea militară asigurată de SAFE printr-un buget de 9,6 miliarde de euro din totalul sumei alocate de Bruxelles, deci aproape două treimi, nu a fost reprezentată aproape deloc în arhitectura decizională.
• Nu lipsesc însă de pe listă MAI și serviciile secrete (SRI, SIE, STS etc.), care primesc și ele o sumă frumoasă din buget, 2,8 miliarde de euro, pentru Echipamente, comunicații, mobilitate, protecție civilã.

Ce este SAFE și cum funcționează

• Regulamentul SAFE a fost adoptat pe 27 mai 2025, ca parte a pachetului Pregătire 2030 din domeniul Apărării, care oferă pârghii financiare statelor membre ale UE pentru a stimula o creștere bruscă a investițiilor în capacități defensive.
• Finanțarea prin SAFE este disponibilă pentru perioada 2026-2030 și oferă împrumuturi cu maturitate maximă de 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani, având o dobândă redusă (maximum 3%). Astfel, România va începe rambursarea acestor sume abia din 2035, într-un interval de 30 de ani. Un punct forte al accesării SAFE este acela că finanțarea va fi mai ieftină datorită ratingului de credit “AAA” al Comisiei Europene, avantajoasă pentru țări cu rating inferior, cum este România cu rating-ul “BBB-“.
• Regulamentul SAFE a fost adoptat la 27 mai 2025, ca parte a Strategiei Pregătire 2030 (Defense Readiness 2030/ ReArm Europe).

De ce lipsește Statul Major, structura supremă a țării, din Comisia națională SAFE?

Surprinde, în primul rând, absența Statului Major al Apărării, instituția care, potrivit statului, reprezintă România în relația cu UE și NATO. Potrivit statului său, Statul Major este structura centrală a Ministerului Apărării Naționale (MApN) din România, responsabilă de planificarea, organizarea și conducerea operațiunilor forțelor armate.

În prezent, Statul Major este condus de generalul Gheorghiță Vlad (foto jos), însă acesta nu a fost implicat în elaborarea și supervizarea documentului.

Raportul integral este disponibil AICI.

MApN a fost reprezentat de fostul ministru Moșteanu și de șeful Direcției armamente

Draftul proiectului de lege, deja aprobat în comisiile de specialitate ale Parlamentului, a fost redactat inițial în octombrie-noiembrie 2025, când Ministerul Apărării era condus de Ionuț Moșteanu. Cel care ulterior și-a dat demisia în urma unui scandal public legat de declarații false asupra studiilor sale. Și care, trebuie precizat, nu a efectuat stagiul militar, așa cum singur a recunoscut.

Potrivit documentului intrat în posesia Gândul, singurul oficial care a reprezentat oficial Armata Română în Comisia de specialitate SAFE este, pe lângă ministrul Apărării (fostul ministru Ionuț Moșteanu, foto), Cornel-Ion Pleșa— șeful Direcției Generale pentru Armamente din cadrul MApN, arată Decizia nr 524/2025 publicată în Monitorul Oficial.

Deși a preluat de relativ puțin timp portofoliul de la Apărare, Radu Miruță s-a remarcat printr-o serie de declarații memorabile. Una devenită celebră este cea în care, chestionat de ce flota aeriană a Statelor Unite are nevoie de bazele din România, a răspuns senin că avioanele americane au nevoie să își tragă sufletul. 

MAI a fost reprezentat în Comisie de ministrul titular, Cătălin Predoiu, dar și de Secretarul de stat Raed Arafat.

Nicușor Dan nu și-a trimis în comisii consilierul pe Apărare, ci consilierul economic

O altă figură cu rang înalt de decizie în structura instituțională a Comitetului de lucru SAFE este Radu Burnete, consilierul economic al Administrației Prezidențiale. Având în vedere natura militară și de securitate națională a programului, se pune întrebarea firească de ce nu și-a delegat Nicușor Dan consilierul pe Apărare.

Omul de încredere al lui Bolojan, adus de la Oradea, supervizează SAFE

Un aspect-cheie al circuitului de avizare SAFE este faptul că Mihai Jurca, șeful Cancelariei Primului-ministru, adus special de la Oradea de Ilie Bolojan și mâna dreaptă a acestuia, este coordonatorul național al programului de înarmare.

După cum arată documentul, deși nu are o pregătire de specialitate, Jurca are un rol major în configurația finală a contractelor.

La propunerea Cancelariei Prim-Ministrului, CSAT a aprobat, prin Hotărârea nr. 128/24.11.2025, Planul de investiții în industria de apărare a României și a reglementat cadrul în care se vor desfășura achizițiile SAFE.

Planul SAFE a fost trimis la Bruxelles în doar o săptămână de la constituirea Grupului de Lucru

Potrivit documentului, toate etapele au fost realizate în tim record. În doar o săptămână de la constituirea Grupului de lucru, Planul a fost transmit la Bruxelles.

• pe 21 noiembrie 2025 s-a constituit Grupul de Lucru SAFE, iar șeful Cancelariei a fost numit coordonator național.
• pe 24 noiembrie 2025, au fost aprobate cele 35 programe + 3 programe strategice (RO-DE, RO-FR, armament individual)
• pe 28 noiembrie 2025 a avut loc transmiterea oficială a Planului SAFE către Comisla Europeană.

Nu în ultimul rând, conform grilei decizionale, un rol important în cadrul consultărilor l-a ocupat și Oana Țoiu, șefa diplomației românești. Așadar, deși experții militari au avut o prezență mai mult simbolică în cadrul dezbaterilor, ministrul de Externe a avut un cuvânt de spus în toată structura decizională a SAFE.

Directorul Romarm: „Miruță ar trebui judecat pentru înaltă trădare și subminarea economiei naționale”

Faptul că Armata a cam fost sărită din actul decizional este dovedit de o reacție de ultimă oră a directorului Romarm. Joi seară, Răzvan Pîrcălăbescu, managerul general Romarm şi președintele al Organizației Patronale Industria de Apărare, a lansat un atac dur la adresa ministrului Apărării Radu Miruță, spunând că „ar trebui judecat pentru înaltă trădare și subminarea economiei naționale”,

„Și-a bătut joc de apărare atât în perioada în care a fost ministrul Economiei, cât și la Apărare. Când a fost ministru la Economie, a privat apărarea de toți banii pentru investiții, iar acum a încercat sabotarea lor”, a spus Pîrcălăbescu la Antena 3 CNN.

AUTORUL RECOMANDĂ

• Întrebat de achizițiile de miliarde din SAFE, Bolojan expediază subiectul și-l pasează lui Marcel Ciolacu. Cum se apără actualul premier
• Ciolacu îl contrazice pe Bolojan în privința gestionării programului SAFE: „Minte cu nerușinare”
• În timp ce România virează miliardele împrumutate prin SAFE direct în conturile Germaniei și Franței, Polonia își dezvoltă industria de apărare cu banii din program. Motivul uluitor pentru care autoritățile române nu fac la fel
• Gheorghe Piperea despre Rheinmetall: „E mai rea decât Pfizer” și controlul marilor fonduri globale asupra industriei de apărare