Firmele din zona euro observă riscul unei noi creșteri a inflației, similară cu cea observată după pandemia de COVID-19, dacă războiul din Iran va dura luni, perturbând aprovizionarea cu combustibil, hidrogen și heliu, arată un sondaj al Băncii Centrale Europene publicat luni de Reuters.
Banca Centrală Europeană a menținut ratele dobânzilor neschimbate săptămâna trecută, dar a dezbătut o majorare pentru a combate inflația în creștere și a semnalat că ar putea începe creșterea costurilor de împrumut în iunie.
Sondajul trimestrial al BCE asupra marilor companii a constatat că cele care operează în industria transportului aerian, logisticii, substanțelor chimice, materialelor plastice și ambalajelor își majoraseră deja prețurile, adesea cu procente de două cifre, sau anunțaseră majorări, reflectând o creștere bruscă a prețurilor petrolului de la începutul conflictului.
Însă o creștere mai amplă către alte prețuri, care este mai relevantă pentru politica BCE, era probabil să fie mai graduală decât în momentul invaziei Rusiei în Ucraina în 2022, deoarece marile companii se protejaseră împotriva fluctuațiilor prețurilor la energie.
„Această acoperire a riscurilor ar trebui să limiteze oarecum impactul pe termen scurt, deoarece transmiterea prețurilor mai mari la energie pentru aceste firme a fost mai puțin directă, venind în principal sau doar prin intermediul unor furnizori mai mici, neacoperiți a riscurilor, care caută prețuri mai mari la inputuri”, a declarat BCE.
Dacă războiul și perturbările asociate cu Strâmtoarea Ormuz nu ar fi rezolvate în curând, companiile ar fi văzut riscul unei noi explozii inflaționiste similare cu cea observată în 2022-2023, a declarat BCE.
„Un conflict care durează luni de zile, în loc de săptămâni – în care Strâmtoarea Hormuz rămâne blocată și/sau ar urma noi atacuri asupra infrastructurii de petrol și gaze – ar duce la o penurie globală nu doar de combustibil, ci și de multe produse care necesită derivate din petrol pentru fabricarea lor”, a declarat BCE, citând hidrogenul și heliul.
Ca factori atenuanți în comparație cu perioada post-pandemică, BCE a invocat cererea globală slabă, în special din partea Chinei, absența unei creșteri așteptate a serviciilor și un nivel mai scăzut de stimulare economică din partea cheltuielilor fiscale.
BCE a intervievat 67 de companii din afara sectorului financiar, în principal între 23 martie și 1 aprilie.
