Coiful de la Ciumești, una dintre cele mai spectaculoase și rare piese de patrimoniu din colecția Muzeului Național de Istorie a României, poate fi admirat în luna mai, la MNIR, în cadrul proiectului „Exponatul lunii”. Micro-expoziția este organizată în sala Lapidarium a muzeului din Calea Victoriei nr. 12.
Ce este coiful de la Ciumești
Piesa, realizată din fier, se remarcă prin reprezentarea unei păsări de pradă, cu aripile larg deschise, lucrată din tablă de bronz. Ochii păsării sunt încrustați cu email alb și roșu-coral, iar aripile erau prinse de corp cu balamale, ceea ce permitea mișcarea lor în timpul deplasării purtătorului. Efectul creat putea sugera zborul, transformând coiful nu doar într-o piesă de armament defensiv, ci și într-un simbol al autorității unei căpetenii militare celtice.
Coiful a fost descoperit în mormântul unei căpetenii militare celtice din necropola de incinerație de la Ciumești, județul Satu Mare. Mormântul datează din a doua jumătate a secolului al III-lea – începutul secolului al II-lea a. Chr. și este considerat o descoperire de importanță excepțională pentru cunoașterea civilizației celtice din Europa Centrală și de Sud-Est.
Mormântul de la Ciumești a fost descoperit întâmplător, în vara anului 1961, în timpul nivelării unei dune de nisip. Acesta făcea parte dintr-o necropolă mai mare, unde au fost cercetate 32 de morminte, dintre care șapte de inhumație și 25 de incinerație. Inventarul funerar recuperat parțial includea piese de armament, accesorii de îmbrăcăminte și vase ceramice.
Alături de celebrul coif, în mormânt au fost găsite o cămașă de zale din fier, două aplici de zale din bronz, două cnemide de bronz, un vârf de lance, un vas bitronconic și un castron. Cercetările au arătat că războinicul celtic ar fi servit ca mercenar în lumea elenistică din estul Mediteranei, de unde s-ar fi întors cu piese de armament specifice lumii grecești, precum cnemidele.
Potrivit specialiștilor, pasărea redată pe coif ar putea fi un corb, animal cu o semnificație importantă în mitologia celtică. Reprezentări de coifuri decorate cu păsări de pradă sau alte animale apar pe celebrul cazan de la Gundestrup, din Danemarca, însă o piesă similară, descoperită arheologic, nu este cunoscută în afara coifului de la Ciumești. Acest fapt îi conferă un caracter unic.
Expoziția include și trei obiecte atribuite unei căpetenii militare getic
Micro-expoziția de la MNIR include și trei obiecte atribuite unei căpetenii militare getice, descoperite la Popești, în Câmpia Română: un umbo de scut, un fragment de cămașă de zale și o spadă îndoită ritualic. Prezența acestor artefacte oferă publicului o perspectivă asupra elitelor militare din epoca „principilor de fier”, perioadă în care ofrandele funerare nu mai includeau piese din metale prețioase, ci obiecte cu valoare simbolică și militară.
Expoziția poate fi vizitată pe parcursul lunii mai, de miercuri până duminică, între orele 10:00 și 18:00, la Muzeul Național de Istorie a României, Calea Victoriei nr. 12, București.
