Dar știința spune o poveste mai complicată. Îngrijorările legate de concentrare nu sunt noi. Cu mult înainte de smartphone-uri, inventatorul și scriitorul Hugo Gernsback propunea o soluție radicală pentru a evita distragerile: o cască izolatoare din lemn. Influențele externe, spunea el, erau cea mai mare problemă a minții umane. Dispozitivul funcționa, dar venea cu un risc serios, cel de sufocare, potrivit revistei NATURE.
Astăzi, distragerile sunt peste tot. Telefoanele vibrează constant, aplicațiile concurează pentru atenția noastră, iar conținutul este fragmentat și rapid. Sondajele arată că mulți oameni simt că nu se mai pot concentra, iar profesorii observă elevi din ce în ce mai distrași.
Și totuși, cercetările din psihologie și neuroștiințe nu confirmă ideea că ne-am pierdut capacitatea de a fi atenți.
Studiile arată că oamenii își schimbă atenția mai des decât în trecut, iar acest lucru afectează performanța. Dar abilitatea de bază a creierului de a se concentra pare să fi rămas intactă. Cu alte cuvinte, problema nu este că nu mai putem fi atenți, ci că suntem distrași mai des.
Diferența este importantă.
Cercetătorii fac distincția între capacitatea de atenție și comportamentul atențional. Capacitatea ține de creier și de procese precum atenția susținută, atenția selectivă și controlul executiv. Comportamentul ține de alegerile noastre de zi cu zi, de ceea ce facem efectiv cu atenția noastră.
În laborator, unde distragerile pot fi controlate, oamenii pot rămâne concentrați pe o sarcină pentru perioade relativ stabile. Chiar și acolo, atenția nu este constantă, ci fluctuează. După aproximativ zece minute, performanța începe să scadă, dar revine apoi în cicluri naturale.
În schimb, în viața reală lucrurile arată diferit.
Studiile care urmăresc comportamentul pe calculator arată că timpul petrecut pe o singură sarcină a scăzut drastic în ultimele decenii. Dacă în anii 2000 oamenii rămâneau concentrați aproximativ două minute și jumătate, astăzi schimbă activitatea în mai puțin de un minut.
Asta nu înseamnă că nu mai pot fi atenți. Înseamnă că aleg să nu fie.
Problema este că acest obicei vine cu un cost. Schimbarea frecventă a sarcinilor duce la mai multe greșeli, crește timpul necesar pentru a finaliza o activitate și ridică nivelul de stres. În plus, reduce capacitatea de reflecție și gândire profundă, lăsând senzația că suntem ocupați, dar fără să facem progrese reale.
Lumea digitală și comportamentul automat
Un rol important îl joacă mediul digital. Nu vorbim doar despre distrageri, ci despre alternative extrem de atractive. Notificările, mesajele și rețelele sociale oferă recompense rapide, cum ar fi noutatea și validarea socială. Creierul este atras de aceste stimulente și tinde să aleagă constant opțiunile mai ușoare.
În timp, acest comportament devine automat. Cercetările arată că oamenii se întrerup singuri aproape la fel de des pe cât sunt întrerupți din exterior. Chiar și atunci când notificările lipsesc, atenția rămâne fragmentată.
Pe termen lung, există îngrijorări că acest tipar ar putea afecta controlul executiv, adică abilitatea de a rămâne concentrat în ciuda tentațiilor. Totuși, nu există dovezi clare că structura fundamentală a atenției umane s-a schimbat.
Concluzia este mai puțin dramatică decât titlurile alarmiste. Nu ne-am pierdut capacitatea de a ne concentra, dar ne-am schimbat obiceiurile.
Iar vestea bună este că, dacă reducem distragerile, atenția poate fi recuperată.
MAI MULT MEDIAFAX
