Proiectul, care urmează să schimbe modul în care sunt gestionate clădirile cu risc seismic, modifică Legea 212/2022 privind reducerea riscului seismic al clădirilor și Legea 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor.
Potrivit inițiatorilor, „responsabilitatea privind expertizarea tehnică, proiectarea și executarea lucrărilor de consolidare structurală a clădirilor aparține proprietarilor imobilelor”.
Responsabilitatea principală pentru consolidarea clădirilor va fi mutată astfel către proprietari, în timp ce autoritățile locale vor avea doar atribuții de informare, coordonare administrativă și monitorizare, fără obligația de a finanța sau executa lucrări pentru imobilele private. În prezent, legea permite primăriilor să se implice direct în expertizarea, finanțarea și coordonarea lucrărilor de consolidare pentru clădirile cu risc seismic.
De asemenea, primăriile nu vor mai răspunde juridic dacă lucrările nu sunt făcute de proprietari.
Amenzi pentru proprietarii care nu încep procedurile
Inițiativa introduce un nou termen legal pentru clădirile încadrate în clase de risc seismic.
Proprietarii vor fi obligați să înceapă procedurile de expertizare și, dacă este cazul, proiectarea și execuția lucrărilor de consolidare „în termen de 24 de luni de la data încadrării imobilului într-o clasă de risc seismic”.
Nerespectarea obligației ar urma să fie sancționată contravențional cu amenzi între 5.000 și 20.000 de lei.
Poliția și ISU ar urma să verifice polițele PAD
Proiectul schimbă și sistemul de verificare a asigurărilor obligatorii pentru locuințe, cunoscute drept polițe PAD.
În prezent, sancțiunile pentru lipsa poliței sunt aplicate de primari sau de persoane împuternicite de aceștia. Noua variantă prevede că verificările vor fi făcute de Poliția Română și de personal desemnat din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență.
„Controlul privind respectarea obligațiilor cu impact asupra siguranței locuințelor și asupra gestionării riscurilor asociate (…) presupune, în mod natural, intervenția unor instituții cu vocație de control și capacitate operativă, precum Poliția Română”, susțin inițiatorii.
Totodată, Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) – compania care gestionează sistemul de asigurări obligatorii pentru locuințe din România – ar urma să transmită electronic informații despre existența polițelor către Ministerul Afacerilor Interne, „în vederea verificării respectării obligației de încheiere a poliței de asigurare obligatorie a locuințelor”.
Inițiatorii: proprietarii trebuie să își asume responsabilitatea
În argumentația proiectului, parlamentarii PSD susțin că actuala lege a transferat prea multe obligații către autoritățile locale și că acest lucru a dus la blocaje și la pasivitatea proprietarilor.
„Actuala reglementare creează în practică o conduită pasivă a proprietarilor, fundamentată pe percepția că responsabilitatea consolidării clădirilor aparține autorităților locale”, se arată în argumentația proiectului.
De asemenea, parlamentarii susțin că „în lipsa unei responsabilizări directe a proprietarilor, mecanismele legislative devin ineficiente, iar procesul de reducere a riscului seismic rămâne blocat”.
Potrivit acestora, experiența administrațiilor locale a arătat că măsuri precum majorarea cu până la 500% a impozitelor pentru clădirile degradate sau acordarea unor facilități fiscale nu au dus la consolidarea efectivă a clădirilor: „Autoritatea locală nu poate substitui voința și responsabilitatea proprietarilor asupra bunurilor aflate în patrimoniul acestora”.
Critici de la Consiliul Economic și Social
Consiliul Economic și Social (CES) avertizează că reducerea riscului seismic „nu este doar o problemă individuală a proprietarului, ci și o problemă de siguranță publică, protecție civilă și interes general”.
CES consideră că proiectul transferă aproape integral responsabilitatea către proprietari fără să ofere suficiente mecanisme de sprijin financiar și fără să demonstreze că măsura ar accelera consolidarea clădirilor.
Totodată, instituția atrage atenția și asupra impactului asupra persoanelor vulnerabile: „Amenzile propuse, fără granturi, cofinanțări, credite garantate public, sprijin pentru relocare temporară și asistență tehnică, pot sancționa incapacitatea economică și administrativă, nu reaua-credință”, se arată în aviz.
Consiliul Economic și Social avertizează că, dacă proiectul va deveni lege, acesta „poate contribui indirect la menținerea unui risc colectiv major, cu posibile pierderi de vieți omenești, răniri grave, evacuări masive și efecte sociale și economice severe”.
MAI MULT MEDIAFAX
