EUROSTAT: România are cea mai mare scădere a fertilității din UE și printre cele mai tinere mame

Aproape de 2 ori mai puțini copii născuți în UE în 2024 decât în ​​urmă cu 6 decenii

În 2024, în UE s-au născut 3,55 milioane de copii, ceea ce corespunde unei rate brute a natalității (numărul de nașteri vii la 1.000 de persoane) de 7,9. Pentru comparație, rata brută a natalității în UE a fost de 10,5 în 2000, 12,8 în 1985 și 16,4 în 1970, arată Eurostat.

În perioada 1961-2024, cel mai mare număr total anual de nașteri vii în UE a fost înregistrat în 1964, cu 6,8 milioane de copii. De la acest maxim comparativ și până la începutul secolului XXI, numărul de nașteri vii în UE a scăzut într-un ritm relativ constant, atingând un minim de 4,36 milioane în 2002. Aceasta a fost urmată de o redresare modestă a numărului de nașteri vii, cu un maxim de 4,68 milioane de copii născuți în UE în 2008, care la rândul său a fost urmată de o tendință generală descendentă, deși cu creșteri modeste în 2014 și 2016. Numărul de nașteri vii în UE a scăzut inițial la 4,07 (în 2020), apoi a crescut ușor la 4,09 milioane în 2021 și, din 2022, a început din nou să scadă. În 2024, numărul total de nașteri vii în UE a fost de 3,55 milioane de copii, consideră Eurostat.

În UE, încetinește creșterea populației: 1,34 nașteri per femeie în 2024

În ultimele decenii, europenii au avut, în general, mai puțini copii, iar acest model explică parțial încetinirea creșterii populației din UE. Cel mai utilizat indicator al fertilității este rata totală de fertilitate : acesta este numărul mediu de copii care s-ar naște vii unei femei în timpul vieții sale, dacă aceasta și-ar petrece anii fertili conform ratelor de fertilitate specifice vârstei dintr-un an dat.

O rată totală de fertilitate de aproximativ 2,1 nașteri vii per femeie este considerată a fi nivelul de înlocuire în țările dezvoltate: cu alte cuvinte, numărul mediu de nașteri vii per femeie necesar pentru a menține dimensiunea populației constantă în absența migrației . O rată totală de fertilitate sub 1,3 nașteri vii per femeie este adesea denumită „fertilitate cu cea mai mică frecvență”. Rata totală de fertilitate este comparabilă între țări, deoarece ia în considerare schimbările în dimensiunea și structura populației.

În 2024, rata totală de fertilitate în UE a fost de 1,34 nașteri vii per femeie. Rata totală de fertilitate a UE a crescut de la un minim de 1,43 în 2001 și 2002 la un maxim relativ de 1,57 în 2008 și 2010; aceasta a fost urmată ulterior de o ușoară scădere la 1,51 în 2013, înainte de reveniri modeste până în 2017, când indicatorul a început să scadă din nou. Rata de fertilitate a UE a scăzut la 1,51 (în 2020) nașteri vii per femeie, a crescut ușor la 1,53 (în 2021) și, din 2022, a scăzut din nou, de la 1,46 (în 2022) la un nou minim de 1,34 în 2024.

Bulgaria are cea mai mare rată de fertilitate, Malta – cea mai mică rată. Cea mai mare scădere – în România

Dintre țările UE, Bulgaria a raportat cea mai mare rată totală de fertilitate în 2024, cu 1,72 nașteri vii per femeie, urmată de Franța (1,61) și Slovenia (1,52). În schimb, cele mai scăzute rate totale de fertilitate în 2024 au fost înregistrate în Malta (1,01 nașteri vii per femeie), Spania (1,10) și Lituania (1,11).

Între 2023 și 2024, rata totală a fertilității a scăzut în 24 de țări ale UE, a rămas stabilă în 2 (Luxemburg și Olanda) și a crescut doar în Slovenia (de la 1,51 în 2023 la 1,52 în 2024), în timp ce cea mai mare scădere a fost înregistrată în România (de la 1,54 în 2023 la 1,39 în 2024).

În majoritatea țărilor UE, rata totală de fertilitate a scăzut considerabil între 1980 și 2000-2003: până în 2000, valorile scăzuseră sub 1,30 în Bulgaria, Cehia, Grecia, Spania, Italia, Letonia și Slovenia. După ce a atins un punct scăzut între 2000 și 2003, rata totală de fertilitate a crescut în multe dintre țările UE, iar până în 2024, toate acestea, cu excepția Estoniei, Greciei, Spaniei, Italiei, Letoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Maltei, Poloniei și Finlandei, au raportat rate totale de fertilitate peste 1,30.

În ultimii 50 de ani, ratele totale de fertilitate din țările UE au fost, în general, convergente:

• În 1970, disparitatea dintre cele mai mari rate (înregistrate în Irlanda) și cele mai mici rate (înregistrate în Finlanda) era de aproximativ 2,0 nașteri vii per femeie.
• Până în 1990, această diferență – între un maxim în Cipru și un minim în Italia – scăzuse la 1,1 nașteri vii per femeie.
• Până în 2010, diferența scăzuse din nou la 0,8 nașteri vii per femeie, cu un maxim în Irlanda și un minim în Ungaria.
• Până în 2024, diferența s-a redus la 0,7, când cea mai mare rată totală de fertilitate a fost înregistrată în Bulgaria, iar cea mai mică în Malta .

Femeile din UE devin mame mai târziu

Vârsta medie a femeilor la naștere în UE a continuat să crească între 2001 și 2024, de la o medie de 29,0 ani la 31,3 ani. Aceeași tendință se observă și pentru vârsta medie a femeilor la nașterea primului copil în aceeași perioadă, de la o valoare de 28,8 ani în UE în 2013 (primul an pentru care este disponibilă valoarea UE) la o valoare de 29,9 ani în 2024.

Într-adevăr, femeile din UE par să aibă mai puțini copii în tinerețe și mai mulți copii mai târziu în viață. În timp ce ratele de fertilitate pentru femeile cu vârsta sub 30 de ani din UE au scăzut din 2004, cele pentru femeile cu vârsta de 30 de ani și peste au crescut. În 2004, rata de fertilitate pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 25 și 29 de ani a fost cea mai mare dintre toate grupele de vârstă. În 2024, rata de fertilitate pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani a devenit cea mai mare. Rata de fertilitate pentru femeile cu vârsta de 35 de ani și peste este, de asemenea, în creștere.

Rata totală de fertilitate și vârsta femeilor la nașterea primului copil

Unele dintre țările cu cele mai mari rate totale de fertilitate au avut, de asemenea, o vârstă medie relativ ridicată a femeilor la nașterea primului copil. Patru grupuri diferite de țări ale UE pot fi identificate în linii mari, pe baza poziției lor în raport cu mediile UE .

• Primul grup este compus din Danemarca, Germania, Irlanda, Cipru, Țările de Jos, Portugalia și Suedia, unde atât rata totală de fertilitate, cât și vârsta medie a femeilor la nașterea primului copil au fost peste media UE.
• Un al doilea grup este alcătuit din Estonia, Letonia, Lituania, Malta și Polonia: atât ratele totale de fertilitate, cât și vârstele medii ale femeilor la nașterea primului copil au fost sub mediile UE.
• Un al treilea grup compus din Grecia, Spania, Italia, Luxemburg, Austria și Finlanda a înregistrat o vârstă medie a femeilor la nașterea primului copil mai mare decât media, dar o rată totală de fertilitate mai mică decât media UE.
• Ultimul grup a fost compus din Belgia, Bulgaria, Cehia, Franța, Croația, Ungaria, România, Slovenia și Slovacia; în fiecare dintre acestea, rata totală a fertilității a fost mai mare decât media UE, dar vârsta medie a femeilor la nașterea primului copil a fost sub media UE.

În 2024, femeile din UE care au născut primul copil aveau în medie vârsta de 29,9 ani.

În UE, femeile care au născut primul copil în 2024 aveau vârsta de 29,9 ani. Cea mai mică vârstă medie la nașterea primului copil se găsește în Bulgaria (26,9 ani) și România (27,2 ani); cele mai mari valori se observă în Italia (31,9 ani) și Luxemburg (31,6 ani).

Aproape jumătate dintre copiii născuți în UE în 2024 au fost născuți de mame aflate la prima sarcină.

Aproape jumătate (46,6%) dintre copiii născuți în UE în 2024 au fost primul născut, această pondere depășind jumătate în Portugalia (54,6%), Luxemburg și Malta (ambele 53,9%) și 50,7% în Spania (a se vedea figura 6). În schimb, cele mai mici ponderi ale primului născut au fost înregistrate în Letonia (39,9%) și Slovacia și Estonia (ambele 41,2%).

În UE, mai mult de o treime (35,1%) din totalul nașterilor vii din 2024 au fost copii ai celui de-al doilea copil, aproximativ o optime (12,1%) au fost copii ai celui de-al treilea copil, iar restul de 6,2% au fost copii ai celui de-al patrulea copil sau următori.

În țările UE, cea mai mare pondere din numărul total de nașteri pentru cel de-al patrulea copil sau următorilor copii a fost înregistrată în Slovacia (9,9%), urmată de Finlanda (9,4%) și România (9,2%).

În 2024, ponderea copiilor născuți de mame născute în străinătate era de 24%

68% dintre copiii născuți în Luxemburg în 2024 au provenit din mame născute în străinătate. A doua cea mai mare pondere a nașterilor din mame născute în străinătate a fost în Cipru, cu 42%. În Malta, Austria, Belgia, Spania, Portugalia și Germania, cel puțin o treime dintre copii s-au născut din mame născute în străinătate, iar două treimi s-au născut din mame autohtone.

În schimb, 97% dintre nașterile din 2024 în Bulgaria, România și Slovacia au fost ale mamelor autohtone.

Comparativ cu 2013, majoritatea țărilor UE au înregistrat în 2024 o creștere a numărului de nașteri din mame născute în străinătate.

Malta a înregistrat cea mai mare creștere a numărului de nașteri de la mame născute în străinătate, urmată de Portugalia și Spania, Slovenia, Cipru și Cehia.