Va putea România să încheie contractele finanțate prin SAFE până la termenul-limită de la sfârșitul lunii? Răspunsul ministrului Economiei

Ministrul Economiei s-a întâlnit, luni, cu reprezentanții sindicatelor, ai patronatelor, ai companiilor private și de stat cu care e discutat atât despre viitorul industriei de apărare din România, dar mai ales despre instrumentul SAFE, aflat pe ultima sută de metri înainte de termenul-limită de contractare.

Ce înseamnă SAFE

România a obținut a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană din cadrul Programului Security Action For Europe (SAFE), de peste 16,6 miliarde euro, dar pentru a o atrage, trebuie să selecteze companiile cu care să încheie contracte care trebuie să poată fi finalizate la sfârșitul anului 2030.

Potrivit cadrului general stabilit, finanțarea prin credite, cu o dobândă foarte mică, de 3%, va fi folosită pentru înzestrarea modernă a Armatei Române şi a infrastructurii asociate – 9,53 miliarde euro, pentru infrastructură duală gestionată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, respectiv capetele din Autostrada Moldovei Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret,  4,2 miliarde euro și pentru Ministerul Afacerilor Interne și celelalte forțe din sistemul de apărare națională, 2,8 miliarde euro.

Per ansamblu, sunt 21 de proiecte care au legătură cu Ministerul Apărării Naționale, care totalizează 9,53 miliarde de euro, iar zece dintre ele sunt cu achiziții în comun cu alte state, iar 11 sunt cu achiziții individuale ale statului român.

• Mihai Jurca, șef al Cancelariei Prim-ministrului, a anunțat pe 24 aprilie că România a primit din partea Comisiei Europene contractul-cadru pentru finanțarea prin programul SAFE, în valoare de aproximativ 16,6 miliarde de euro, a doua cea mai mare alocare din UE.
• Pe 28 aprilie, Comisiile de Apărare din cele două camere ale parlamentului au dat aviz favorabil programului SAFE.
• Acordul de împrumut cu Comisia Europeană în cadrul instrumentului SAFE a fost aprobat de Guvern, marțea, trecută, prin memorandum. România va putea accesa 16,68 miliarde de euro pentru investiții în apărare, bani care vor fi acordați în tranșe, în funcție de îndeplinirea unor obiective asumate.

1% din PIB anual

„Am transmis ideea importantă că trebuie să facem un drum împreună. Îmi doresc ca, dincolo de anumite instabilități politice, să continue acest dialog între instituții și mediul privat, respectiv companiile de stat și posibilii investitori. E foarte important să continue discuțiile și între ei, pentru că, așa cum îmi place să spun întotdeauna, SAFE-ul este o oportunitate mare, uriașă, dar oportunitatea pe orizontală și pe verticală, dincolo de 2030, este și mai mare”, a transmis ministrul Economiei, la finalul discuțiilor de luni.

La evenimentul organizat la sediul Romaero au participat liderii sindicatelor Alianța Sindicatelor din Industria de Apărare, Aeronautică și Navală (ASIAAN), Organizația Patronală Industria de Apărare (OPIA, Cartrel Alfa, Sindicatul Liber Nitramonia Rompiro Făgăraș, precum și Confederația Patronală Concordia, Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AKH) și Camera de Comerț Româno-Olandeză (NRCC).

„SAFE înseamnă, dacă să facem un calcul aproximativ, pentru că e un program de patru ani și un pic, aproximativ 1% din PIB-ul României anual, raportat la angajamentele României privind cheltuieli din industria de apărare, avem și mai mult de cheltuiți și nu pot să spun decât că dacă în SAFE reușim să impunem aproximativ 50% localizare reală măsurabilă în România, nu pot decât să-mi doresc pe viitor că fiecare procent din PIB cheltuit în apărare va avea același principiu, în care măcar jumătate să poată fi cheltuit în România. La modul foarte onest, și asta am transmis și tuturor participanților, până la 31 mai nu putem avea certitudine 100% pe nimic. Există, bineînțeles, discuții avansate, negocieri, știți că au trecut niște propuneri prin CSAT, prin comisiile de apărare, se lucrează intens pentru a finaliza aceste propuneri”, a detaliat Irineu Darău.

Potrivit demnitarului, Ministerul Economiei a avut și are în continuare rolul să propună cerințele de cooperare pentru a obține procentul maxim realist de localizare în România. La nivelul UE, nivelul maxim este de 65%, iar pentru România, de aproximativ 50%.

„Am insistat azi și o fac și public, pe încă două lucruri.Trebuie să avem așteptări foarte realiste. Există în spațiul public unele declarații care sugerează că am putea să avem industrie națională de apărare izolată de rest, că am putea să facem 100% localizare, să nu primim tehnologie de nicăieri. Eu spun că este un narativ fals, este un narativ care dinainte să se întâmple SAFE-ul, vrea să impregneze mediul cu dezamăgire. Noi cred că facem fix ceea ce trebuie prin SAFE: atragem într-adevăr și investiții străine, le întâlnim cu producția locală, avem capacități de producție, nu sunt neapărat perfecte și nu au totdeauna ultimele tehnologii, încercăm să asigurăm că patru, cinci ani vom avea noi tehnologii în România, transfer de tehnologie, inclusiv cu licențe cât de mult se poate și dezvoltarea capitalului uman”, a declarat ministrul Economiei.

Irineu Darău a combătut cu un alt narativ, „de la est”, conform căruia România nu ar trebui să acceseze SAFE.

„ Aceste narative înseamnă că am rămâne fără apărare. SAFE înseamnă un instrument de apărare comună a Europei, este un instrument prin care România va lua într-adevăr împrumuturi, dar cu 3% dobândă, când în România e undeva la 7% dobândă, cu 10 ani de perioade de grație și poat până la 45 de ani perioadă de rambursare. Să nu uităm că orice procent din PIB cheltui pe apărare sau pe alte domenii în România, dacă îl socotim pe partea de deficit și de împrumuturi, ne împrumutăm la costurile României, așadar faptul că pentru a doua-a oară după PNRR toată istoria Uniunii Europene, statele europene își mutualizează împrumuturile și duc dobânzile în jos, este un beneficiu net pentru România. România nu are asemenea capitalul la dispoziție dacă nu apar asemenea instrumente europene, trebuie să ne batem pentru ele”, a subliniat demnitarul.

„Este, cred eu, o victorie de etapă, ca a doua alocare ca sumă este pentru România, că am fost în prima listă aprobată de Comisia Europeană și sper să fie victorie până la capăt la 31 mai, dacă ne încadrăm cu toate termenele. Este foarte important, pentru că dacă trece 31 mai, singura posibilitate va mai fi de achiziții comune, unde nu vom mai avea un cuvânt atât de greu de spus pe localizare în România”, a spus Irineu Darău.

„Dialogul evoluează și eu nu spun că lucrurile s-au făcut perfect, dar, încă o dată este un proces în care cumva așteptarea ca totul să se știe de la început sau dinainte nu este realistă. Și cred că azi am avut un dialog de pe poziții de egalitate”, a răspuns ministrul Economiei, la întrebarea Mediafax privind lipsa de transparență și de dialog cu industria din ultimele luni.

Demnitarul a dat asigurări că participarea industriei autohtone – criteriul localizării – va fi maximală.

„Legat de procent (localizare – n.r.), eu sper că am convins azi participații la discuție, încă o dată, că participarea industriei locale – și privată, și de stat, acolo unde sunt niște companii de stat – va fi maximală. Nu este, să știți, o rețetă matematică în care poți să spui că pe tot programul SAVE sunt 47,5% în România. Este în jur de jumătate, dar echipament cu echipament, componentă cu componentă, la fiecare, specialiștii noștri din care m-au însoțit azi din Ministerul Economiei, când au făcut propunerile, s-au gândit foarte realist: putem 4,5 ani să producem în România sau nu putem să producem. Pe unele le putem, pe unele nu le putem. Cred eu, repet, că dacă știți că pentru instrumentul SAFE, Uniunea Europeană are 65% limita de a produce în Uniunea Europeană, faptul că ajungem undeva în jur de jumătate de producție în România este un beneficiu net și să nu uităm factorul de multiplicare, pentru că asta a mai fost un mesaj tot timpul către mediul privat: acest SAFE este o oportunitate extraordinară de cerere pe miliarde de euro timp de patru ani, la care piața privată se poate plia, poate să-și modifice procesele de producție și poate să furnizeze componente. Asta îndemn să facă orice companie care poate să o facă”, a explicat ministrul.

În ceea ce privește stadiul aprobărilor esențiale în Consiliul Suprem de Apărarea Țării (CSAT), Irineu Darău a spus că nu se poate cuantifica o sumă dau un număr de contracte pentru care exista aprobare.

„Știți că am avut o decizie CSAT, într-adevăr, nu pe toată plaja de de echipamente vor mai lua alți pași. E clar că orice decizie de modificare sau de completare a condițiilor va trece prin CSAT și prin comisiile de apărare până la 31 mai. Din punctul meu de vedere, termen-limită, deadline nenegociabil ferm este 31 mai. Așada până pe 31 mai trebuie să facem toți pașii”, a răspuns Irineu Dărău.

„Eu cred că vom ajunge. În orice caz, Guvernul face tot ceea ce ce ține de el”, a spus ministrul Ecomiei, rugat să estimeze dacă România se va putea încadra în acest termen.